206 modificări
Modificări
Pagină nouă: Intrarea în monahism] [244] Rănduială, şi anume cele ale diaconului şi rugăciuni la îmbrăcarea hainei îngereşti de către bărbaţi. După obişnuita rănduială a tropar...
Intrarea în monahism]
[244] Rănduială, şi anume cele ale diaconului şi rugăciuni
la îmbrăcarea hainei îngereşti de către bărbaţi.
După obişnuita rănduială a troparelor, preotul iese şi stă în uşile altarului
şi începe troparul acesta, glas 4: „Uşa pocăinţei s-a deschis”.
Şi după ce cel ce renunţă [la lume] intră în altar, se aruncă înaintea Sfintei
Mese şi diaconul spune aceste rugăciuni [ectenii] diaconeşti:
In pace Domnului să ne rugăm.
Pentru statornicia, înţelegerea, pacea şi aşezare întregii lumi, a sfintelor
lui Dumnezeu Biserici şi a mănăstirii acesteia, pentru pacea şi siguranţa ei,
Domnului să ne rugăm.
Pentru mântuirea, ajutorul şi iertarea păcatelor fratelui nostru (N) care a
venit la sfânta haină, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca paşii noştri să se îndrepte pe calea păcii şi pc cărările dreptăţii,
Domnului să ne rugăm.
Pentru ca auzită şi bineprimită să fie rugăciunea noastră înaintea lui Dumnezeu,
pentru ca să se trimită peste noi toţi milele Sale cele bogate şi îndurările
Lui, şi pentru ca să ne învrednicim noi de împărăţia cerurilor, Domnului
să ne rugăm.
Ca iubitorul de oameni, Dumnezeul nostru, să-l învrednicească împreună
cu tăierea părului şi de iertarea păcatelor, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să fim izbăviţi noi de tot necazul[, mânia, primejdia şi nevoia,
Domnului să ne rugăm].
Pe preasfânta, preacurata[, preabinecuvântata, mărita stăpâna noastră, de
Dumnezeu Născătoarea şi Pururea-Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o;
pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să
o dăm].
V.5. C e l m ai ve ch i Euchotoghion b izan tin : Barberini gr. 336 1 0 1 5
[245] Şi preotul spune această rugăciune a primei haine [schematos].
Doamne, Dumnezeul adevărului [Dt 21, 15], în numele Tău îmi pun mâna
mea peste robul Tău (7V) care s-a învrednicit să scape la sfântul Tău Nume;
păzeşte-1 sub acoperământul aripilor Tale [Ps 60, 5]; depărtează de la el vechea
rătăcire a lumii şi umple-1 de credinţă, nădejde şi iubire [7 Co 13, 13].
Veseleşte-1 în lucrurile mâinilor lui [Pi 85, 4; 9, 17], ca să slujească pururea
bunătăţii Tale închinându-se Ţie, slăvind sfânt Numele Tău şi lăudându-Te
în toate zilele vieţii lui. Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi
[Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin],
[246] Rugăciunea a 11-a.
Stăpâne Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce retezi mândria
şi desfiinţezi răzvrătirea diavolului, Cel ce peste capetele sfinţilor Tăi ai
revărsat slava gândului smerit/umil, îi încununezi cu cununa neveştejită şi
nestricăcioasă a vieţii [7 Ptr 5, 4] şi-i călăuzeşti pe calea strâmtă a mântuirii,
pe care au intrat sfinţii părinţi şi au luat în schimb locuri de odihnă [57/ 11,9;
Mt 11,29]; Tu însuţi, Stăpâne Atotputernice, dăruieşte puterea care vine de
la Tine şi harul Dumnezeirii Tale peste acest suflet şi peste trupul celui ce a
venit înaintea Ta şi cere jugul stării monahiceşti, şi-i dă lui, Stăpâne preabunc,
ea din toată inima şi din toată puterea lui să se depărteze de orice gând
lumesc şi pământesc, pentru ca vieţuind potrivit Evangheliei Tale să dobândească
viaţa veşnică [77/ 1,2] şi bunătăţile făgăduite celor ce au bineplăcut
Ţie. Căci Tu eşti Dumnezeul nostru Care vrei ca tot omul să se mântuiască
şi la cunoaşterea adevărului să vină [7 Tim 2,4], şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui
şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
[247] Rugăciunea a IlI-a cu glas mare.
Cel ce ne-ai arătat această oaste îngerească spre surparea nevăzuţilor vrăjmaşi,
înarmează cu arme duhovniceşti şi pe fratele nostru care se înrolează
acum în ea, şi-i dă să petreacă cealaltă vreme a vieţii lui cu gând treaz ducând
o viaţă fără pată şi fără prihană spre bunăplăcerea şi slava mult-lăudatului
Tău Nume. Cu harul şi cu îndurările şi cu iubirea de oameni [a Unuia-Născut
Fiului Tău, cu Care eşti binecuvântat împreună cu Preasfântul şi bunul şi de
viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin].
[248] Domnul să înscrie numele fratelui nostru (7V) în cartea vieţii, iar pe
noi toţi să ne miluiască şi învrednicească de împărăţia Lui cea cerească. Că
Lui I se cuvine toată slava, cinstea şi închinarea, [Tatălui, Fiului şi Sfântului
Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin],
Până aici cele ale schimei mici.
1 0 1 6 C a n o n u l O r t o d o x i e i I. C an o n u l apostolic
[249] Şi când se isprăveşte rugăciunea 1, diaconul spune iarăşi:
în pace Domnului să ne rugăm.
Pentru sfânta şi singura Biserică catholică a lui Dumnezeu de la o margine
la alta a pământului, Domnului să ne rugăm.
Pentru preacuviosul părintele nostru (N) şi pentru lucrul mâinilor lui,
Domnului să ne rugăm.
Pentru mântuirea, ajutorul şi iertarea păcatelor fratelui nostru (N) care a
venit la sfânta haină, Domnului să ne rugăm.
Ca iubitorul de oameni Dumnezeul nostru să-l primească şi rânduiască în
turma Lui cuvântătoare şi sfântă, Domnului să ne rugăm.
Ca să-l învrednicească de starea de-a dreapta Lui şi de dănţuirea cu îngerii,
Domnului să ne rugăm.
Pentru părinţii şi fraţii care cu sârguinţă, cu evlavie şi cu frică de Dumnezeu
ostenesc şi slujesc împreună cu noi şi pentru mântuirea lor, Domnului să
ne rugăm.
Pentru cei de faţă şi care se roagă împreună cu noi în ceasul acesta şi în
toată vremea, Domnului să ne rugăm.
Pe preasfânta, preacurata, slăvită [stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea
şi Pururea-Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o; pe noi înşine şi
unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm],
[250] Şi preotul rosteşte rugăciunea a Il-a, cea după tundere:
Sfinte, bunule, Cel ce întru sfinţi Te odihneşti [P? 57, 15], lisuse Hristoase,
Fiul Dumnezeului Celui Viu [Mt 16, 16], Care retezi mândria şi desfiinţezi
răzvrătirea diavolului, Cel ce ai revărsat slava gândului smerit peste capetele
sfinţilor Tăi, îi încununezi cu cununa neveştejită şi nestricăcioasă a vieţii şi-i
călăuzeşti pe calea strâmtă a mântuirii, pe care au intrat sfinţii părinţi şi au
primit în schimb locuri de odihnă [Sir 11, 19; Mt 11, 29]; Tu însuţi, Stăpâne
Atotputernice, dăruieşte puterea care vine de la Tine şi harul Dumnezeirii
Tale peste sufletul şi trupul fraţilor noştri (N) care au venit şi au primit începutul
hainei sfinte în Numele Tău cel sfânt, ca şi pe ei să-i sfinţeşti întregi
prin harul Sfântului Tău Duh. Că sfânt eşti, Dumnezeul nostru, şi întru sfinţi
Te odihneşti [Pi 57, 15], şi Ţie slavă [înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului
Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin],
[251] Şi când se isprăveşte rugăciunea, diaconul spune iarăşi:
Să ne mai rugăm stăruitor Domnului.
Pentru pacea de sus, pentru iubirea de oameni a lui Dumnezeu şi pentru
mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.
V.5. Cel mai vechi Euchologhion bizan tin : Barberini gr. 336 1 0 1 7
Pentru fratele nostru (N) şi pentru mântuirea lui, Domnului să ne rugăm.
Ca Iubitorul de oameni, Dumnezeul nostru, să-l primească şi rânduiască
în turma Lui cuvântătoare şi sfântă, Domnului să ne rugăm.
Şi ca să-l învrednicească de starea de-a dreapta Lui şi de dănţuirea împreună
cu îngerii, Domnului să ne rugăm.
Pe preasfânta, preacurata[, preabinecuvântata, mărita stăpâna noastră, de
Dumnezeu Născătoarea şi Pururea-Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o;
pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să
o dăm],
[252] Şi preotul se roagă această rugăciune a hainei [monahale]:
Cel ce eşti [/j- 3, 14], Doamne, Dumnezeul nostru, Care l-ai plăsmuit pe om
după chipul şi asemănarea Ta [Fc 1, 26] şi i-ai dat poruncă de viaţă veşnică,
iar căzând el prin păcat nu l-ai trecut cu vederea, ci ai rânduit mântuirea şi
întoarcerea lui prin întruparea Unuia-Născut Fiului Tău; Ţie ne rugăm şi pe
Tine Te chemăm, preasfinte Mântuitorul nostru, după mulţimea îndurărilor
Tale [Pi 50, 3] priveşte peste noi şi peste robul Tău (N) şi trimite peste el
Duhul Tău Cel Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul Care S-a pogorât peste sfinţii
Tăi apostoli; şi-l îmbracă în haina dreptăţii [/s 61, 10], pune pe el veşmântul
nestricăciunii, încinge-i mijlocul cu puterea adevărului [Ef 6, 14] şi împodobeşte-!
cu coiful nădejdii mântuirii [Zs 59, 17]. Curăţă cugetul lui de pofte
întinate, de amăgirea deşartă şi de toată lucrarea diavolească, izbăveşte-1 de
nălucirile rele şi necurate, deschide-i ochii inimii [Ef 3, 1. 18] ca să-i strălucească
luminarea poruncilor Tale. Insoţeşte-i viaţa lui cu un înger luminos,
depărtează de la gândirea lui orice minciună, orice răutate, orice ispită a vieţii,
orice lăcomie, orice mişcare a trupului şi a duhului străină de Dumnezeirea
Ta. Dă-i putere pentru războiul împotriva vrăjmaşului, ca să se facă înfricoşător
pentru cei potrivnici, cu neputinţă de prins pentru duşmani, mai înalt
decât toată plăcerea şi pofta ruşinoasă, învăţând ascultarea şi străbătând înfrânarea.
Şi-l învredniceşte ca urmând legea ascezei şi străbătând toată virtutea
ei, slăvind în psalmi şi în imne preacinstitul şi de mare cuviinţă Numele Tău,
să calce pe urmele marelui Tău profet Ilie şi ale sfântului Inainte-mergător şi
Botezător Ioan. Ca ajungând la măsura desăvârşirii, să sfârşească alergarea
şi să păzească credinţa [2 Tim 4, 7] şi, îmbrăcat în nestricăciunea îngerilor şi
numărat împreună cu sfânta Ta turmă, să dobândească starea de-a dreapta
Ta şi să se învrednicească să audă fericitul glas care spune: „Veniţi binecuvântaţii
Tatălui Meu şi moşteniţi împărăţia pregătită vouă de la întemeierea
lumii!” [Mt 25, 34], căreia arată-ne moştenitori şi pe noi împreună cu el,
Dumnezeul nostru, cu harul Tău. Ecfo[nis]: Că Tu eşti Dumnezeul nostru,
1 0 1 8 C a n o n u l O r t o d o x i e i 1. C an o n u l ap o sto lic
Dumnezeul milei şi al mântuirii, şi Ţie slavă [înălţăm, Tatălui şi Fiului şi
Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin],
[253] Iar diaconul face rugăciunea aceasta:
Să ne mai rugăm stăruitor Domnului.
Pentru preacuviosul părintele nostru (N) preotul şi pentru lucrul mâinilor
lui, Domnului să ne rugăm.
Pentru mântuirea, ajutorul şi iertarea păcatelor fratelui nostru (N) care s-a
învrednicit de sfânta haină, Domnului să ne rugăm.
Pe preasfânta, preacurata[, preabinecuvântata, mărita stăpâna noastră, de
Dumnezeu Născătoarea şi Pururea-Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o,
pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să
o dăm].
[254] Şi după îmbrăcarea hainei preotul spune rugăciunea aceasta:
Doamne, Dumnezeul mântuirii noastre [Ps 87, 1], Cel ce ne-ai binecuvântat
cu toată binecuvântarea duhovnicească întru cele cereşti în Hristos Iisus
[Ef 1, 3], Domnul nostru, binecuvântează pe robul Tău (N) şi-l păzeşte în
legea Ta; dă-i lui să nu alerge în gol, ci într-adevăr să fugă de toată răutatea
şi să urmărească toată virtutea cu credinţă, nădejde şi iubire [/ Co 13, 13],
ca să ia viaţa veşnică. Şi pe cel îmbrăcat în sfânta haină îl învredniceşte ca
prin mantie să se ţină legat de dreptate, prin cingătoare să poarte în sine omorârea
trupului şi cuminţenia, prin analav să se împodobească cu crucea şi
credinţa şi să stingă toate săgeţile aprinse ale celui rău şi să primească coiful
mântuirii şi sabia Duhului care este cuvântul lui Dumnezeu [Ef 6, 16-17].
Ecfo[nis]: Cu harul şi cu îndurările şi cu iubirea de oameni a Unuia-Născut
Fiului Tău [cu Care eşti binecuvântat împreună cu Preasfântul şi bunul şi de
viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin],
[255] In ziua a opta la scoaterea cui ionului, diaconul spune:
Domnului să ne rugăm!, iar preotul zice rugăciunea concedierii:
Stăpâne Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, Cel ce desăvârşeşti spre
bună-plăcerea bunătăţii Tale alergarea [2 Tim 4, 7] celor ce trăiesc în asceză/
nevoinţă şi se înfrânează cu luptă, Care celui ce a ales de bunăvoie calea
strâmtă şi cu chinuri care duce la viaţă [Mt 7, 13-14] i-ai pregătit desfătarea
raiului şi a împărăţiei Tale cereşti [2 Tim 4,18]; însuţi şi acum pe robul Tău (N)
care a luat asupra sa haina acestei vieţi singuratice şi îngereşti, păzeşte-1 până
la sfârşit în curăţie şi sfinţenie, călăuzeşte-1 în calea poruncilor Tale, îndreptează-
i paşii spre toată calea dreptăţii [Ps 118, 133], îmbracă-1 cu veşmântul
V.5. C el mai vech i Euchologhion bizan tin : Barberini gr. 336 1 0 1 9
sfinţirii, cu platoşa credinţei, cu coiful mântuirii [Js 59, 17], încingându-i
mijlocul cu cuminţenie şi bărbăţie; dă-i putere la războiul împotriva vrăjmaşului
şi arată-1 biruitor asupra patimilor; ca vieţuind potrivit Evangheliei
Hristosului Tău să găsească parte şi moştenire [Ir 13, 25] împreună cu toţi
sfinţii Tăi care din veac au bineplăcut Ţie. Ecfo[nis]: Cu harul şi cu îndurările
şi cu iubirea de oameni a Unuia-Născut Fiului Tău [cu Care eşti binecuvântat
împreună cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum
şi pururea şi în vecii vecilor. Amin].
Şi după ce se roagă se întoarce spre el şi îl învaţă cele ce trebuie să facă
şi spune:
Pentru fratele nostru {N) şi pentru mântuirea lui în Hristos să spunem toţi:
Doamne miluieşte!
Şi când spune a treia oară îi scoate culionul spunând: In numele Tatălui
şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
[256] [Lecturi biblice]
în ziua 1, când i se dă haina: Stih: Ps 54, 8. 2; Apostol: 2 Ptr 1, 1-6; Stih:
Ps 31, 1; Evanghelie: Ml 11, 25-30.
în ziua a 2-a: Stih: Ps 75, 12. 2; Apostol: E f 4, 1—4; Stih: Ps 33, 6; Evanghelie:
Mt 22, 2-14.
în ziua a 3-a: Stih: Ps 65, 1; Apostol: E f 4, 23-5, 8; Stih: Ps 50, 12;
Evanghelie: Mc 8, 34 - 9, 1.
în ziua a 4-a: Stih: Ps 101, 20; Apostol: 2 Co 6, 16-7, 1; Stih: Ps 50, 4;
Evanghelie: Lc 13, 20-30; 14, 35.
în ziua a 5-a: Stih: Ps 118, 133-134; Apostol: Rm 12, 1-3; Stih: Ps 50, 3;
Evanghelie: Lc 11, 1-13.
în ziua a 6-a: Stih: Ps 117, 14. 18a; Apostol: 2 Co 4, 6-10; Stih: Ps
118, 132; Evanghelie: Mt 9, 10-13.
în ziua a 7-a: Stih: Ps 24, 18. 1; Apostol: E f 5, 8-21; Stih: Ps 118, 133;
Evanghelie: Lc 12, 32-44.
în ziua a 8-a: Stih: Ps 54, 8. 2; Apostol: Col 3, 1-17; Stih: Ps 124, 1-2;
Evanghelie: Lc 14, 25 - 15, 10.
[244] Rănduială, şi anume cele ale diaconului şi rugăciuni
la îmbrăcarea hainei îngereşti de către bărbaţi.
După obişnuita rănduială a troparelor, preotul iese şi stă în uşile altarului
şi începe troparul acesta, glas 4: „Uşa pocăinţei s-a deschis”.
Şi după ce cel ce renunţă [la lume] intră în altar, se aruncă înaintea Sfintei
Mese şi diaconul spune aceste rugăciuni [ectenii] diaconeşti:
In pace Domnului să ne rugăm.
Pentru statornicia, înţelegerea, pacea şi aşezare întregii lumi, a sfintelor
lui Dumnezeu Biserici şi a mănăstirii acesteia, pentru pacea şi siguranţa ei,
Domnului să ne rugăm.
Pentru mântuirea, ajutorul şi iertarea păcatelor fratelui nostru (N) care a
venit la sfânta haină, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca paşii noştri să se îndrepte pe calea păcii şi pc cărările dreptăţii,
Domnului să ne rugăm.
Pentru ca auzită şi bineprimită să fie rugăciunea noastră înaintea lui Dumnezeu,
pentru ca să se trimită peste noi toţi milele Sale cele bogate şi îndurările
Lui, şi pentru ca să ne învrednicim noi de împărăţia cerurilor, Domnului
să ne rugăm.
Ca iubitorul de oameni, Dumnezeul nostru, să-l învrednicească împreună
cu tăierea părului şi de iertarea păcatelor, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să fim izbăviţi noi de tot necazul[, mânia, primejdia şi nevoia,
Domnului să ne rugăm].
Pe preasfânta, preacurata[, preabinecuvântata, mărita stăpâna noastră, de
Dumnezeu Născătoarea şi Pururea-Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o;
pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să
o dăm].
V.5. C e l m ai ve ch i Euchotoghion b izan tin : Barberini gr. 336 1 0 1 5
[245] Şi preotul spune această rugăciune a primei haine [schematos].
Doamne, Dumnezeul adevărului [Dt 21, 15], în numele Tău îmi pun mâna
mea peste robul Tău (7V) care s-a învrednicit să scape la sfântul Tău Nume;
păzeşte-1 sub acoperământul aripilor Tale [Ps 60, 5]; depărtează de la el vechea
rătăcire a lumii şi umple-1 de credinţă, nădejde şi iubire [7 Co 13, 13].
Veseleşte-1 în lucrurile mâinilor lui [Pi 85, 4; 9, 17], ca să slujească pururea
bunătăţii Tale închinându-se Ţie, slăvind sfânt Numele Tău şi lăudându-Te
în toate zilele vieţii lui. Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi
[Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin],
[246] Rugăciunea a 11-a.
Stăpâne Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce retezi mândria
şi desfiinţezi răzvrătirea diavolului, Cel ce peste capetele sfinţilor Tăi ai
revărsat slava gândului smerit/umil, îi încununezi cu cununa neveştejită şi
nestricăcioasă a vieţii [7 Ptr 5, 4] şi-i călăuzeşti pe calea strâmtă a mântuirii,
pe care au intrat sfinţii părinţi şi au luat în schimb locuri de odihnă [57/ 11,9;
Mt 11,29]; Tu însuţi, Stăpâne Atotputernice, dăruieşte puterea care vine de
la Tine şi harul Dumnezeirii Tale peste acest suflet şi peste trupul celui ce a
venit înaintea Ta şi cere jugul stării monahiceşti, şi-i dă lui, Stăpâne preabunc,
ea din toată inima şi din toată puterea lui să se depărteze de orice gând
lumesc şi pământesc, pentru ca vieţuind potrivit Evangheliei Tale să dobândească
viaţa veşnică [77/ 1,2] şi bunătăţile făgăduite celor ce au bineplăcut
Ţie. Căci Tu eşti Dumnezeul nostru Care vrei ca tot omul să se mântuiască
şi la cunoaşterea adevărului să vină [7 Tim 2,4], şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui
şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
[247] Rugăciunea a IlI-a cu glas mare.
Cel ce ne-ai arătat această oaste îngerească spre surparea nevăzuţilor vrăjmaşi,
înarmează cu arme duhovniceşti şi pe fratele nostru care se înrolează
acum în ea, şi-i dă să petreacă cealaltă vreme a vieţii lui cu gând treaz ducând
o viaţă fără pată şi fără prihană spre bunăplăcerea şi slava mult-lăudatului
Tău Nume. Cu harul şi cu îndurările şi cu iubirea de oameni [a Unuia-Născut
Fiului Tău, cu Care eşti binecuvântat împreună cu Preasfântul şi bunul şi de
viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin].
[248] Domnul să înscrie numele fratelui nostru (7V) în cartea vieţii, iar pe
noi toţi să ne miluiască şi învrednicească de împărăţia Lui cea cerească. Că
Lui I se cuvine toată slava, cinstea şi închinarea, [Tatălui, Fiului şi Sfântului
Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin],
Până aici cele ale schimei mici.
1 0 1 6 C a n o n u l O r t o d o x i e i I. C an o n u l apostolic
[249] Şi când se isprăveşte rugăciunea 1, diaconul spune iarăşi:
în pace Domnului să ne rugăm.
Pentru sfânta şi singura Biserică catholică a lui Dumnezeu de la o margine
la alta a pământului, Domnului să ne rugăm.
Pentru preacuviosul părintele nostru (N) şi pentru lucrul mâinilor lui,
Domnului să ne rugăm.
Pentru mântuirea, ajutorul şi iertarea păcatelor fratelui nostru (N) care a
venit la sfânta haină, Domnului să ne rugăm.
Ca iubitorul de oameni Dumnezeul nostru să-l primească şi rânduiască în
turma Lui cuvântătoare şi sfântă, Domnului să ne rugăm.
Ca să-l învrednicească de starea de-a dreapta Lui şi de dănţuirea cu îngerii,
Domnului să ne rugăm.
Pentru părinţii şi fraţii care cu sârguinţă, cu evlavie şi cu frică de Dumnezeu
ostenesc şi slujesc împreună cu noi şi pentru mântuirea lor, Domnului să
ne rugăm.
Pentru cei de faţă şi care se roagă împreună cu noi în ceasul acesta şi în
toată vremea, Domnului să ne rugăm.
Pe preasfânta, preacurata, slăvită [stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea
şi Pururea-Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o; pe noi înşine şi
unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm],
[250] Şi preotul rosteşte rugăciunea a Il-a, cea după tundere:
Sfinte, bunule, Cel ce întru sfinţi Te odihneşti [P? 57, 15], lisuse Hristoase,
Fiul Dumnezeului Celui Viu [Mt 16, 16], Care retezi mândria şi desfiinţezi
răzvrătirea diavolului, Cel ce ai revărsat slava gândului smerit peste capetele
sfinţilor Tăi, îi încununezi cu cununa neveştejită şi nestricăcioasă a vieţii şi-i
călăuzeşti pe calea strâmtă a mântuirii, pe care au intrat sfinţii părinţi şi au
primit în schimb locuri de odihnă [Sir 11, 19; Mt 11, 29]; Tu însuţi, Stăpâne
Atotputernice, dăruieşte puterea care vine de la Tine şi harul Dumnezeirii
Tale peste sufletul şi trupul fraţilor noştri (N) care au venit şi au primit începutul
hainei sfinte în Numele Tău cel sfânt, ca şi pe ei să-i sfinţeşti întregi
prin harul Sfântului Tău Duh. Că sfânt eşti, Dumnezeul nostru, şi întru sfinţi
Te odihneşti [Pi 57, 15], şi Ţie slavă [înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului
Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin],
[251] Şi când se isprăveşte rugăciunea, diaconul spune iarăşi:
Să ne mai rugăm stăruitor Domnului.
Pentru pacea de sus, pentru iubirea de oameni a lui Dumnezeu şi pentru
mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.
V.5. Cel mai vechi Euchologhion bizan tin : Barberini gr. 336 1 0 1 7
Pentru fratele nostru (N) şi pentru mântuirea lui, Domnului să ne rugăm.
Ca Iubitorul de oameni, Dumnezeul nostru, să-l primească şi rânduiască
în turma Lui cuvântătoare şi sfântă, Domnului să ne rugăm.
Şi ca să-l învrednicească de starea de-a dreapta Lui şi de dănţuirea împreună
cu îngerii, Domnului să ne rugăm.
Pe preasfânta, preacurata[, preabinecuvântata, mărita stăpâna noastră, de
Dumnezeu Născătoarea şi Pururea-Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o;
pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să
o dăm],
[252] Şi preotul se roagă această rugăciune a hainei [monahale]:
Cel ce eşti [/j- 3, 14], Doamne, Dumnezeul nostru, Care l-ai plăsmuit pe om
după chipul şi asemănarea Ta [Fc 1, 26] şi i-ai dat poruncă de viaţă veşnică,
iar căzând el prin păcat nu l-ai trecut cu vederea, ci ai rânduit mântuirea şi
întoarcerea lui prin întruparea Unuia-Născut Fiului Tău; Ţie ne rugăm şi pe
Tine Te chemăm, preasfinte Mântuitorul nostru, după mulţimea îndurărilor
Tale [Pi 50, 3] priveşte peste noi şi peste robul Tău (N) şi trimite peste el
Duhul Tău Cel Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul Care S-a pogorât peste sfinţii
Tăi apostoli; şi-l îmbracă în haina dreptăţii [/s 61, 10], pune pe el veşmântul
nestricăciunii, încinge-i mijlocul cu puterea adevărului [Ef 6, 14] şi împodobeşte-!
cu coiful nădejdii mântuirii [Zs 59, 17]. Curăţă cugetul lui de pofte
întinate, de amăgirea deşartă şi de toată lucrarea diavolească, izbăveşte-1 de
nălucirile rele şi necurate, deschide-i ochii inimii [Ef 3, 1. 18] ca să-i strălucească
luminarea poruncilor Tale. Insoţeşte-i viaţa lui cu un înger luminos,
depărtează de la gândirea lui orice minciună, orice răutate, orice ispită a vieţii,
orice lăcomie, orice mişcare a trupului şi a duhului străină de Dumnezeirea
Ta. Dă-i putere pentru războiul împotriva vrăjmaşului, ca să se facă înfricoşător
pentru cei potrivnici, cu neputinţă de prins pentru duşmani, mai înalt
decât toată plăcerea şi pofta ruşinoasă, învăţând ascultarea şi străbătând înfrânarea.
Şi-l învredniceşte ca urmând legea ascezei şi străbătând toată virtutea
ei, slăvind în psalmi şi în imne preacinstitul şi de mare cuviinţă Numele Tău,
să calce pe urmele marelui Tău profet Ilie şi ale sfântului Inainte-mergător şi
Botezător Ioan. Ca ajungând la măsura desăvârşirii, să sfârşească alergarea
şi să păzească credinţa [2 Tim 4, 7] şi, îmbrăcat în nestricăciunea îngerilor şi
numărat împreună cu sfânta Ta turmă, să dobândească starea de-a dreapta
Ta şi să se învrednicească să audă fericitul glas care spune: „Veniţi binecuvântaţii
Tatălui Meu şi moşteniţi împărăţia pregătită vouă de la întemeierea
lumii!” [Mt 25, 34], căreia arată-ne moştenitori şi pe noi împreună cu el,
Dumnezeul nostru, cu harul Tău. Ecfo[nis]: Că Tu eşti Dumnezeul nostru,
1 0 1 8 C a n o n u l O r t o d o x i e i 1. C an o n u l ap o sto lic
Dumnezeul milei şi al mântuirii, şi Ţie slavă [înălţăm, Tatălui şi Fiului şi
Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin],
[253] Iar diaconul face rugăciunea aceasta:
Să ne mai rugăm stăruitor Domnului.
Pentru preacuviosul părintele nostru (N) preotul şi pentru lucrul mâinilor
lui, Domnului să ne rugăm.
Pentru mântuirea, ajutorul şi iertarea păcatelor fratelui nostru (N) care s-a
învrednicit de sfânta haină, Domnului să ne rugăm.
Pe preasfânta, preacurata[, preabinecuvântata, mărita stăpâna noastră, de
Dumnezeu Născătoarea şi Pururea-Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o,
pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să
o dăm].
[254] Şi după îmbrăcarea hainei preotul spune rugăciunea aceasta:
Doamne, Dumnezeul mântuirii noastre [Ps 87, 1], Cel ce ne-ai binecuvântat
cu toată binecuvântarea duhovnicească întru cele cereşti în Hristos Iisus
[Ef 1, 3], Domnul nostru, binecuvântează pe robul Tău (N) şi-l păzeşte în
legea Ta; dă-i lui să nu alerge în gol, ci într-adevăr să fugă de toată răutatea
şi să urmărească toată virtutea cu credinţă, nădejde şi iubire [/ Co 13, 13],
ca să ia viaţa veşnică. Şi pe cel îmbrăcat în sfânta haină îl învredniceşte ca
prin mantie să se ţină legat de dreptate, prin cingătoare să poarte în sine omorârea
trupului şi cuminţenia, prin analav să se împodobească cu crucea şi
credinţa şi să stingă toate săgeţile aprinse ale celui rău şi să primească coiful
mântuirii şi sabia Duhului care este cuvântul lui Dumnezeu [Ef 6, 16-17].
Ecfo[nis]: Cu harul şi cu îndurările şi cu iubirea de oameni a Unuia-Născut
Fiului Tău [cu Care eşti binecuvântat împreună cu Preasfântul şi bunul şi de
viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin],
[255] In ziua a opta la scoaterea cui ionului, diaconul spune:
Domnului să ne rugăm!, iar preotul zice rugăciunea concedierii:
Stăpâne Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, Cel ce desăvârşeşti spre
bună-plăcerea bunătăţii Tale alergarea [2 Tim 4, 7] celor ce trăiesc în asceză/
nevoinţă şi se înfrânează cu luptă, Care celui ce a ales de bunăvoie calea
strâmtă şi cu chinuri care duce la viaţă [Mt 7, 13-14] i-ai pregătit desfătarea
raiului şi a împărăţiei Tale cereşti [2 Tim 4,18]; însuţi şi acum pe robul Tău (N)
care a luat asupra sa haina acestei vieţi singuratice şi îngereşti, păzeşte-1 până
la sfârşit în curăţie şi sfinţenie, călăuzeşte-1 în calea poruncilor Tale, îndreptează-
i paşii spre toată calea dreptăţii [Ps 118, 133], îmbracă-1 cu veşmântul
V.5. C el mai vech i Euchologhion bizan tin : Barberini gr. 336 1 0 1 9
sfinţirii, cu platoşa credinţei, cu coiful mântuirii [Js 59, 17], încingându-i
mijlocul cu cuminţenie şi bărbăţie; dă-i putere la războiul împotriva vrăjmaşului
şi arată-1 biruitor asupra patimilor; ca vieţuind potrivit Evangheliei
Hristosului Tău să găsească parte şi moştenire [Ir 13, 25] împreună cu toţi
sfinţii Tăi care din veac au bineplăcut Ţie. Ecfo[nis]: Cu harul şi cu îndurările
şi cu iubirea de oameni a Unuia-Născut Fiului Tău [cu Care eşti binecuvântat
împreună cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum
şi pururea şi în vecii vecilor. Amin].
Şi după ce se roagă se întoarce spre el şi îl învaţă cele ce trebuie să facă
şi spune:
Pentru fratele nostru {N) şi pentru mântuirea lui în Hristos să spunem toţi:
Doamne miluieşte!
Şi când spune a treia oară îi scoate culionul spunând: In numele Tatălui
şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
[256] [Lecturi biblice]
în ziua 1, când i se dă haina: Stih: Ps 54, 8. 2; Apostol: 2 Ptr 1, 1-6; Stih:
Ps 31, 1; Evanghelie: Ml 11, 25-30.
în ziua a 2-a: Stih: Ps 75, 12. 2; Apostol: E f 4, 1—4; Stih: Ps 33, 6; Evanghelie:
Mt 22, 2-14.
în ziua a 3-a: Stih: Ps 65, 1; Apostol: E f 4, 23-5, 8; Stih: Ps 50, 12;
Evanghelie: Mc 8, 34 - 9, 1.
în ziua a 4-a: Stih: Ps 101, 20; Apostol: 2 Co 6, 16-7, 1; Stih: Ps 50, 4;
Evanghelie: Lc 13, 20-30; 14, 35.
în ziua a 5-a: Stih: Ps 118, 133-134; Apostol: Rm 12, 1-3; Stih: Ps 50, 3;
Evanghelie: Lc 11, 1-13.
în ziua a 6-a: Stih: Ps 117, 14. 18a; Apostol: 2 Co 4, 6-10; Stih: Ps
118, 132; Evanghelie: Mt 9, 10-13.
în ziua a 7-a: Stih: Ps 24, 18. 1; Apostol: E f 5, 8-21; Stih: Ps 118, 133;
Evanghelie: Lc 12, 32-44.
în ziua a 8-a: Stih: Ps 54, 8. 2; Apostol: Col 3, 1-17; Stih: Ps 124, 1-2;
Evanghelie: Lc 14, 25 - 15, 10.
