Modificări

|}}Preafericitul '''[[Nicolae]] I Misticul''' (gr. Νικόλαος Α΄ Μυστικός, ''Nikolaos I Mystikos''), a fostSfântul sfințit mucenic '''Alexandru al Ierusalimului''' a trăit la sfârșitul secolului al doilea și începutul secolului al treilea. [[Episcop]] și [[mucenic]], [[Sfinți|sfântul]] Alexandru a murit pe vremea [[Persecuții împotriva creștinilor|persecuțiilor]] împăratului Deciu (249-251), la jumătatea secolului al III-lea. Este [[Praznic|pomenit]] în [[Biserica Ortodoxă]] pe [[16 mai]] și pe [[12 decembrie]] ca [[ieromartir]].

Născut în Capadocia în jurul anului, sfântul nostru Părinte Alexandru a urmat cursurile de la [[Școala catehetică din Alexandria]], unde a fost [[discipol]]ul marelui învățător și scriitor al Bisericii, [[Clement al Alexandriei]], pe care îl numește „învățătorul și binefăcătorul meu” într-o scrisoare către [[Origen ]] citată de [[Eusebiu de Cezareea ]] <ref>Eusebiu de Cezareea, ''Istoria bisericească'', VI. 14, 9.</ref>. A Întors în patria sa, a mărturisit cu curaj Numele lui [[Hristos]], în ciuda întemnițărilor succesive în timpul persecuției lui Septimius Severus (202). Numit episcop (după unii a fost primul [[episcop ]] de Flavia, în Capadocia, iar după alții episcop al [[Cezareea Capadociei|Cezareei Capadociei]]<ref>Cf. ''Sinaxar...'', P. Macarie Simonopetritul</ref>), în jurul anului 212 a pornit într-un [[pelerinaj]] la Ierusalim. În urma unei revelații divine, creștinii cei mai apoi zeloși din Cetatea Sfântă l-au constrâns să rămână printre ei pentru a fost desemnat co-administrator alături de l sprijini pe episcopul Ierusalimuluilor, NarcissusSfântul Narcis (prăznuit la [[7 august]]), care la vremea aceea avea 116 devenise prea bătrân. La moartea acestuia (212), Alexandru a rămas singur [[arhiepiscop]] al Ierusalimului și a jucat timp de mulți aniun rol important în menținerea păcii între Biserici și în întărirea credinței.

Pe timpul împăratului roman Alexandru Sever (222-235)În decursul acestor ani, Alexandru a fost închis pentru credința sa. După ce a fost eliberat din închisoare, a plecat înființat la [[Ierusalim]] pentru a se închina la [[Sfintele Locuri]]. În timp ce se afla la Ierusalim, bătrânul episcop Narcissus l-prima bibliotecă creștină și a rugat să rămână și să-l ajute la conducerea [[scaun]]ului episcopal. Acest fel de situație era un lucru extrem de rar în Biserica veche, el fiind însă acceptat și introdus cu consimțământul tuturor episcopilor din [[Palestina]]deschis o școală catehetică unde au predat ilustri învățători ai vremii.

După moartea episcopului Narcissus în 212, Alexandru i-a urmat imediat episcopul Alexandrudat permisiunea lui [[Origen]] să predice în biserică, care a condus deși acesta din urmă era pe atunci doar un [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Biserica Ierusalimuluimirean]] timp de 38 de ani. În decursul acestor aniurma acestei îngăduințe, Alexandru , nevoit fiind să-și justifice decizia, a înființat prima bibliotecă publică afirmat că astfel de permisiuni au mai avut loc și-n alte părți și că lui Origen însuși i-a fost acordată această permisiune, deși pe atunci era foarte tânăr. Se spune că Alexandru și Origen au studiat împreună la [[Şcoala catehetică din Ierusalim cu lucrări de Alexandria]]. Alexandru l-a [[Hirotonie|hirotonit]] pe Origen [[teologiepreot]] creștinăîn anul 230.

Când Decius (250) a declanșat persecuția sălbatică împotriva creștinilor, Alexandru i-a dat permisiunea lui fost arestat și dus în lanțuri la [[OrigenCezareea Palestinei]] să predice . Neclintit, în bisericăciuda chinuirilor, deși acesta din urmă era pe atunci doar un [[mirean]]a fost aruncat pradă fiarelor sălbatice. În urma acestei îngăduințeAtunci a strigat: „Doamne, Alexandrudacă dorești să mor acum, nevoit fiind săfie voia Ta!” Fiarele s-au oprit brusc și justifice decizia, a afirmat că astfel de permisiuni au mai avut loc șivenit să-n alte părți și i lingă picioarele. ''Viața'' lui menționează că lui Origen însuși i-a suferit multe torturi cărora însă a supraviețuit. Sfântul episcop a fost acordată această permisiune, deși pe atunci era foarte tânăr. Se spune că Alexandru apoi aruncat în închisoare și și Origen au studiat împreună la [[Şcoala catehetică din Alexandria]]. Alexandru l-a [[Hirotonie|hirotonit]] sfârșit zilele istovit de pe Origen [[preot]] urma suferințelor, în anul 230251.

Deși era în vârstă, Alexandru a fost arestat între anii 249 și 251 împreună cu alți episcopi pe timpul persecuțiilor ce se făceau împotriva Bisericii creștine sub împăratul Deciu, iar mai apoi a fost dus în Capadocia. Despre întemnițarea sa s-a spus că : “Slava cărunteților sale împreună cu marea sa [[sfințenie]], i-au împletit o dublă cunună în prizonierat”. ''Viața'' lui menționează că a suferit multe torturi cărora însă a supraviețuit. Atunci când în arenă au fost aduse fiare sălbatice pentru a-l devora, se spune că unele îi lingeau picioarele, iar altele se așezau pe nisip în arenă. Istovit de pe urma suferințelor, moare în închisoare în anul 251.

* https://www.calendar-ortodox.ro/luna/decembrie/decembrie12.htm* [[Sinaxar|Sinaxarul]] Păr. Macarie dela [[Mănăstirea Simonos Petras (Muntele Athos)|Simonos Petras]]*[[Wikipedia: Alexander of Jerusalem]]*[http://ocafs.oca.org/FeastSaintsLife.asp?FSID=101397 St. Alexander, the Archbishop of Jerusalem] on May 16.*[http://ocafs.oca.org/FeastSaintsLife.asp?FSID=103528 Hieromartyr Alexander the Bishop of Jerusalem] *[http://ocafs.oca.org/FeastSaintsLife.asp?FSID=101397 St Alexander the Archbishop of Jerusalem]