Modificări

Salt la: navigare, căutare

Prerogativele Patriarhiei Ecumenice

216 octeți adăugați, 10 iulie 2007 14:56
traducere
Nu putem vorbi totuși de această diferență de opinie ca relevând exclusiv de apartenența la o Biserică sau altă, întrucât există și canoniști ruși care îmbrățișează perspectiva preferată mai degrabă de canoniștii constantinopolitani. Acesta este de exemplu cazul lui I. Sokolov, un cunoscut profesor de la Academia Teologică din Sankt Petersburg:
:In În general, there was complete reciprocity between the patriarchs of the Orthodox Eastexista o reciprocitate deplină între patriarhii Răsăritului ortodox, complete mutual loveo desăvârșită dragoste, brotherly respect and spiritual unity and rapportfrățesc și unitate în duh și în acțiune. Talk of papacy in the Orthodox East is thus quite out of placeAstfel, a vorbi despre papism în Răsăritul ortodox este nepotrivit; the Patriarchs of Constantinoplepatriarhii Constantinopolului, who have occasionally been erroneously accused of papist tendenciescare au fost uneori acuzați în mod greșit de astfel de tendințe nu au aspirat niciodată la dominația absolută în Biserica Ortodoxă a Răsăritului. Ei au fost întotdeauna motivați, în relație cu ceilalți patriarhi răsăriteni, never aspired to absolute domination in the Eastern Orthodox Church. They were always motivated by fraternal love and solicitude in their relations with the other patriarchs of the Eastde dragostea frățească și de bunavoință. There has never been and there never will be Nu a existat niciodată și nici nu va exista vreodată un duh papist spirit in the Orthodox East în Răsăritul ortodox (quoted in Citat în Maximos, p. 299).
One can find this same sort of wording in statements from the Ecumenical throne itselfPutem găsi același fel de exprimare în chiar formulările Patriarhiei Ecumenice, such as in the 1794 cum este cazul într-un ''sigillion'' of Patriarch Gerasimus al Patriarhului [[Gherasim al III-lea al Constantinopolului|Gherasim al III-lea]]:
:...For this reasonDin acest motiv, our most holypreasfințitul nostru tron patriarhal, patriarchalapostolic și ecumenic, Apostolic and Oecumenical thronestrăduindu-se să fie fără pată el însuși, striving for blamelessness in itself, provides what is right and blameless and what it has itself to the other patriarchal and Apostolic thronesoferă cele ce sunt drepte și fără pată și ceea ce are el însuși celorlalte tronuri patriarhale și apostolice. It does not take away from them what is theirs by lawNu ia din ceea ce este al lor după lege, nor does it consider it has nici nu consideră că are dreptul de a right to act above the lawsacționa deasupra legilor, ci contribuie, but it certainly contributes towards the rights and needs of otherspe cât se poate, as far as possible la susținerea drepturilor și nevoilor celorlalți (quoted in citat în Maximos, p. 296).
FundamentallyDiferența de opinie fundamentală se bazează pe o concepție diferită asupra cârmuirii Bisericii universale. Ori Bisericile autocefale sunt fiecare absolut suverane în sfera lor proprie, the difference in opinion is based in fără a different conception of universal Church governance. Either each autocephalous church is to be regarded as absolutely sovereign in its sphere, unanswerable to any othersavea să răspundă în fața celorlalte, or there is ori există o interdependență a mutual interdependence of the churches and patriarchs upon one anotherBisericilor și patriarhilor, and this interdependence is expressed in the primatial leadership of the Ecumenical Patriarchexprimată în conducerea asigurată prin primatul Patriarhului Ecumenic.
In the former viewÎn cea dintâi perspectivă, while it is often admitted that other Orthodox churches might cut off communion with an erring patriarchdeși se acceptă că alte Biserici Ortodoxe ar putea întrerupe comuniunea cu un patriarh care se rătăcește, that break in communion is not regarded as truly bindingaceastă rupere a comuniunii nu e privită ca una ce creează cu adevărat obligații. ThusAstfel, individual sovereignty is absolutely maintainedsuveranitatea individuală este pe deplin păstrată. In the latter viewÎn cea de a doua perspectivă, howeverînsă, autocephalous churches are truly answerable to one anotherBisericile autocefale sunt într-adevăr răspunzătoare una în fața celeilalte, and the tribunal which exercises this accountabilityiar instanța prin care se exercită această responsabilitate, when invited by appealatunci când se face apel la ea, is the Ecumenical Patriarchate. Both positions have difficulty when worked out in practice, as there is always the possibility that a given patriarch or Ecumenical Patriarch may act in a tyrannical mannereste Patriarhia Ecumenică. HistoricallyÎn perspectivă istorică, thoughînsă, tyrannical patriarchs have been deposedpatriarhi tiranici au fost depuși, typically led by either the Ecumenical Patriarch himself fie cu girul sau la incitarea Patriarhiei Ecumenice (in the case of other patriarchsîn cazul celorlalți patriarhi) or by the clergy of that patriarchate , fie de către clerul patriarhatului respectiv (in the case of the deposition of their own patriarchîn cazul depunerii propriului patriarh), often in conjuction with a patriarch from a neighboring autocephalous churchadesea cu sprijinul unui patriarh din unul dintre Bisericile Ortodoxe vecine, such as precum [[Church of AlexandriaBiserica Ortodoxă a Alexandriei|Alexandria]].
Fr. Părintele [[John Meyendorff]] saw the need for the primacy of Constantinoplevedea astfel nevoia primatului Constantinopolului::[The] PatriarchatePatriarhatului, for the past many centuriesde-a lungul ultimelor mai multor secole, has been recognized as having a certain responsibility for the entire Church as a center of consensus with a fost recunoscut ca unul ce avea o anumită responsabilitate față de întreaga Biserică, ca un centru al consensului ortodox, prin intermediul "primacy of honor." This is why it is called the primatului de cinstire"Ecumenical Patriarchate." Misinformed journalists sometimes identify the Ecumenical Patriarch's position to that of the pope in Roman CatholicismJurnaliști prost informați identifică uneori poziția Patriarhului Ecumenic cu cea a Papei în romano-catolicism, which is, of course, quite ceea ce e desigur absurd, but it is unquestionable that the Orthodox conception of the Church recognizes the need for leadership of the world episcopatedar este indiscutabil faptul că viziunea ortodoxă asupra Bisericii recunoaște nevoia conducerii episcopatului universal, for a certain spokesmanship by the first patriarchunei anumite autorități a întâiului patriarh de a vorbi în numele tuturor, for de o slujire a ministry of coordination without which conciliarity is impossible... coordonării fără de care sobornicitatea este imposibilă ("Needed: The Ecumenical Patriarchate," in în ''Vision of Unity ('', SVS Press, Crestwood, NY: SVS Press, 1987), p. 133.)
:PersonallyPersonal, I see no way in which the Orthodox Church can fulfill its mission in the world today without the ministry of nu vădi nici o modalitate prin care Biserica Ortodoxă și-ar putea îndeplini misiunea în lumea de astăzi fără slujirea unui "prim episcop", slujire care să nu mai fie definită în termenii aplicabili în perioada Imperiului Bizantin sau ai jurisdicției universale a "first bishopmodelului roman,ci una bazată în continuare pe acea " defined not any more in terms which were applicable under the Byzantine Empire or in terms of universal jurisdiction according to the Roman model but still based upon that "privilege of honorîntâietate în cinstire" of which the Second Ecumenical Council spokedespre care vorbea [[Sinodul II Ecumenic|al doilea Sinod Ecumenic]]. We should all think and search how to redefine that Ar trebui să ne gândim toți și să căutăm modalități prin care această "privilegeîntâietate" in a way which would be practical and efficient today. să fie redefinită în așa fel încât să fie practică și eficientă în zilele noastre ("The Council of 381 and the Primacy of Constantinople" in în ''Catholicity and the Church ('', SVS Press, Crestwood, NY: SVS Press, 1983), p. 142.)
Astfel, Meyendorff thus identifies Constantinople's identifică ''presbeia'' in terms other than mere "honorConstantinopolului cu ceva mai mult decât un titlu onorific," but that it fulfills a practical needși anume cu ceva ce îndeplinește un scop practic.
==History==
6.119 modificări

Meniu de navigare