2.632 de modificări
Modificări
m
Adăugare legătură
La 5 octombrie 1571, principele catolic Ștefan Báthory a încredințat conducerea Bisericii Ortodoxe românești din Transilvania unui [[ieromonah]] cu numele Eftimie, cunoscut prin „învățătură, știință, purtări cinstite și viață cuvioasă”, dându-i dreptul să propovăduiască, să slujească și să facă vizite canonice. Conform Pr. Păcurariu, unii istorici (N. Iorga, Șt. Meteș) au socotit greșit că Eftimie era un călugăr moldovean, care, din pricina amestecului într-o răscoală împotriva lui Alexandru Lăpușneanu, a fost silit să se refugieze în Transilvania. Împotriva vechii tradiții, după care vlădicii Transilvaniei erau hirotoniți la Târgoviște, hirotonia lui Eftimie a săvârșit-o patriarhul Macarie al Ipekului. Probabil a fost trimis acolo chiar de Ștefan Báthory, fie din dorința acestuia de a câștiga încrederea turcilor, căci Macarie era frate cu renegatul Mehmet Socolli, marele vizir, și primise jurisdicție peste toți creștinii din Europa centrală, ocupată de turci, fie că urmărea slăbirea legăturilor românilor transilvăneni cu frații lor de peste Carpați.
La 3 august 1572, același principe înștiința pe dregătorii săi că Eftimie a fost hirotonit „episcop” de către patriarhul Macarie, dindu-i din nou dreptul de a propovădui „oriunde în țara și părțile ungurești”, poruncind dregătorilor „ca pe el și pe popii românești care țin legea lui, să-i lăsați slobozi, fără nici o piedică, să umble, să petreacă, să predice, să învețe, să facă slujbe și să servească Sfintele Taine, dregătorii să nu mai îndrăznească să se amestece în slujba lui și în încasarea venitului lui.....” Înseamnă că jurisdicția lui se întindea peste toată Transilvania, Bihor și Maramureș. La sfârșitul lunii octombrie 1573, Eftimie era în Brașov, probabil pentru a discuta cu diaconul tipograf Coresi problema imprimării unor noi cărți în [[limba română]]. În ianuarie 1574, era din nou în Brașov, ceea ce ne face să credem că, în intervalul de timp scurs de la primia vizită, a călătorit în Țara Românească. Nu avem nicio știre asupra locului în care și-a stabilit reședința. Presupunem că a fost în Alba Iulia, în marginea orașului, unde au avut-o și urmașii săi (casa din Lancrăm, a lui Sava, fusese dăruită lui Pavel Tordași). Păstoria lui la Alba Iulia a fost de scurtă durată, căci s-a retras din scaun în vara anului 1574.
=== Hristofor (II) ===
