Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Modificări

Mănăstirea Ghighiu

921 de octeți adăugați, 21 martie 2023 19:05
fără descrierea modificării
===Biserica mare===
[[Fișier:Ghighiu monastery main church.jpg|thumb|290px|Biserica mare, cu [[hram]]ul [[Izvorul Tămăduirii]]]]
Biserica mare a Mănăstirii Ghighiu(având codul de clasificare ''PH-II-m-A-16504.01'' în ''Lista monumentelor istorice din România''<ref>[https://www.patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-PH.pdf ''Lista Monumentelor Istorice 2015 - Județul Prahova''], Ministerul Culturii, pag. 2177, poziția 578</ref>), cu [[hram]]ul [[Izvorul Tămăduirii]], ocupă o suprafață de 416 m<sup>2</sup>, având lungimea de 31 m, lățimea de 11 m și înălțimea de 21 m în axul turlei. Este construită din cărămidă, pe o fundație din piatră de râu, cărămidă și var hidratat.<ref name=arhiep/>
Forma în plan este de triconică, având un [[Pridvor|pridvor închis]], [[pronaos]], [[naos]] și [[altar]]. Pronaosul este aproape pătrat în plan, iar naosul, destul de spațios, este dreptunghiular. Turla bisericii, care se sprijină pe o bază octogonală, este prevăzută cu opt ferestre, având o formă cilindrică atât la exterior ca și la interior.
====Pictura interioară====
Pictura Bisericii mari de la Mănăstirea Ghighiu a fost realizată de [[Gheorghe Tattarescu]], considerat cel mai important [[iconograf]] român din acea perioadă, împreună cu câțiva dintre elevii săi. Astfel, la 20 martie 1864 a fost încheiat „contractul de zugrăvire a Mănăstirii Ghighiu”, care stipula printre altele: „''Se'ndatorează d. Tattarescu a face această lucrare cu tot materialul dumisale, afară de podurile [schelele] trebuincioase care vor fi pe seama noastră...''”.<ref name=biserici>[https://www.biserici.org/index.php?menu=BI&code=593 ''Mănăstirea Ghighiu''], Biserici.org, accesat 17 martie 2023</ref> Respectarea tradiției ortodoxe era cerută prin următorul paragraf din contractul amintit: „''Toate aceste tablouri de pe zidul Bisericii se vor zugrăvi cu ulei și se va păzi în tot stilul Bizantin care este al Bisericii Răsăritului, iar restul pentru tablouri, adică toată arhitectura de sus până jos va fi cu c1eiu. Marmoră și ornamente pe oriunde va cere trebuința ca să poată fi în armonie cu tablourile. Acestea sunt condițiile cu care mă angajez''”.<ref name=despre/>
Ca și la alte biserici pictate de Gheorghe Tattarescu, și la Ghighiu se remarcă stilul personal al artistului, influențat atât de iconografia tradițională bizantină cât și de academismul neoclasic italian.Deși în linii mari a respectat canoanele erminiilor ortodoxe (vechile manuale de iconografie), Gheorghe Tattarescu este considerat atât de criticii de artă laici, cât și de [[Iconologie|iconologi]] ca fiind un reformator în pictarea bisericilor.<ref name=ghika120>Jacques Wertheimer-Ghika, ''Gheorghe M.Tattarescu - Un pictor român și veacul său'', Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958, p. 120</ref>
[[Catapeteasmă|Catapeteasma]], sculptată în lemn de tei și poleită cu aur, după obiceiul vremii, datează din același timp cu zugrăvirea interioară a bisericii (1864). [[Ușile împărătești]], [[Strană|stranele]] arhierești, [[amvon]]ul și [[iconostas]]ul au fost lucrate cu multă iscusință artistică, având frumoase motive florale și frunze de stejar, inspirate din natură și din ornamentica populară.<ref name=despre/>
14.992 de modificări