Pictura Bisericii mari de la Mănăstirea Ghighiu a fost realizată de [[Gheorghe Tattarescu]], considerat cel mai important [[iconograf]] român din acea perioadă, împreună cu câțiva dintre elevii săi. Astfel, la 20 martie 1864 a fost încheiat „contractul de zugrăvire a Mănăstirii Ghighiu”, care stipula printre altele: „''Se'ndatorează d. Tattarescu a face această lucrare cu tot materialul dumisale, afară de podurile [schelele] trebuincioase care vor fi pe seama noastră...''”.<ref name=biserici>[https://www.biserici.org/index.php?menu=BI&code=593 ''Mănăstirea Ghighiu''], Biserici.org, accesat 17 martie 2023</ref> Respectarea tradiției ortodoxe era cerută prin următorul paragraf din contractul amintit: „''Toate aceste tablouri de pe zidul Bisericii se vor zugrăvi cu ulei și se va păzi în tot stilul Bizantin care este al Bisericii Răsăritului, iar restul pentru tablouri, adică toată arhitectura de sus până jos va fi cu c1eiu. Marmoră și ornamente pe oriunde va cere trebuința ca să poată fi în armonie cu tablourile. Acestea sunt condițiile cu care mă angajez''”.<ref name=despre/>  ... [[Catapeteasmă|Catapeteasma]], sculptată în lemn de tei și poleită cu aur, după obiceiul vremii, datează din același timp cu zugrăvirea interioară a bisericii (1864). [[Ușile împărătești]], [[Strană|stranele]] arhierești, [[amvon]]ul și [[iconostas]]ul au fost lucrate cu multă iscusință artistică, având frumoase motive florale și frunze de stejar, inspirate din natură și din ornamentica populară.<ref name=despre/>