6.119 modificări
Modificări
legaturi interne
[[Image:Iconostasis_in_Moscow.jpg|thumb|right|300px| Iconostasul unei biserici din Moscova]]
'''Iconostasul''', numit şi '''catapeteasmă''' sau '''tâmplă''', se prezintă ca un perete (din zid, lemn, metal) pe care sunt agăţate sau încrustate un număr de icoane, într-o ordine bine stabilită teologic. Deşi unii consideră iconostasul ca un zid separator între [[altar]] şi [[naos]], rolul lui principal a fost întotdeauna acela de dispozitiv de expunere a icoanelor. În vechime, iconostasul a putut fi foarte puţin dezvoltat, uneori prezentând doar două icoane: [[Iisus Hristos|Mântuitorul]] şi [[Maica Domnului]]. El s-a dezvoltat mai ales după victoria Ortodoxiei împotriva [[iconoclasm]]ului, ajungând prin secolele XIV-XVI la forma şi structura unitară pe care le cunoaştem astăzi, cu mai multe rânduri de [[Icoană|icoane]].
==Structura iconostasului==
1. '''Rândul întâi''' simbolizează Biserica luptătoare (de pe pământ) și îndeosebi Biserica locală, făcând vizibilă legătura între cer și pământ și cuprinde:
:*icoanele împărăteşti ale lui Hristos (în dreapta porţii împărăteşti pentru privitor) şi [[Maica Domnului cu Pruncul|Maicii Domnului cu Pruncul]] (în stânga);
:*porţile împărăteşti cu icoana Bunei-Vestiri şi cei patru [[Evanghelist|Evanghelişti]] (în mijloc); pe ușile împărătești mai pot apărea, în locul Evangheliștilor, Sf. [[Vasile cel Mare ]] și Sf. [[Ioan Hrisostom, ]] cu Liturghiile scrise.:*două uşi laterale diaconeşti ce au zugrăvite chipurile [[arhanghel]]ilor [[Mihail (Arhanghelul)|Mihail]] şi [[Gavriil (Arhanghelul)|Gavriil]] sau pe [[diacon]]ii [[Ştefan]], [[Filip ]] sau [[Laurenţiu]]; pe ușa dinspre Sud mai poate fi reprezentat uneori Sf. [[Dismas]], tâlharul cel bun.
:*icoana hramului bisericii (în dreapta) şi Sfântul [[Nicolae]] sau Sfântul [[Ioan Botezătorul]] (în stânga);
:*în tradiţia rusă, se poate întâmpla să mai existe încă un rând de uşi laterale, precum şi icoana [[hram]]ului al doilea al bisericii.
2. '''Rândul al doilea:''' icoanele praznicelor, adică ale sărbătorilor mari, având în centru icoana [[Cina cea de Taină|Cinei de Taină]] sau Mahrama Domnului (Mandylion); acesta reprezintă vremea venirii Mântuitorului Hristos pe pământ și instituirea Legii Harului, care înlocuiește Legea veche.
3. '''Rândul al treilea:''' [[chip]]urile celor 12 [[apostoli]] şi la mijloc icoana [[Deisis]] (cu Hristos Judecător șezând pe tron, însoțit de Maica Domnului și de Sf. [[Ioan Botezătorul]]) sau [[Sfânta Treime]]; uneori pot apărea aici și îngeri sau sfinți episcopi, monahi sau mucenici[[mucenic]]i, acest rând simbolizând roadele Întrupării și ale Cincizecimii, precum și rugăciunea Bisericii pentru lume. Ordinea rândurilor al doilea și al treilea este variabilă: uneori apar mai întâi Praznicele, alteori Apostolii.
4. '''Rândul al patrulea:''' 12 [[proroc]]i mari şi mici ai [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]] având în mijloc icoana Maicii Domnului cu Pruncul (Orantă). Acest rând închipuie lumea aflată sub Legea Veche, Legea lui [[Moise]], având-o în centru pe Maica Domnului , întrucât Aceasta este centrul tuturor proorociilor.
5. '''Rândul al cincilea:''' foarte rar, apare acest al cincilea rând, cel al Patriarhilor din Vechiul Testament, până la Patriarhul [[Avraam]], având în centru prima arătare a [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]] de la Stejarul lui Mamvri. Acest rând închipuie lumea de la [[Adam ]] și până înainte de instituirea Legii lui Moise.
6. Sus de tot, în mijlocul iconostasului, se înalţă [[Crucea]] Domnului, având de o parte și de cealaltă Icoana Maicii Domnului şi pe cea a Sf. Apostol [[Ioan(Apostolul)|Ioan]]. Acesta nu e considerat un registru de sine stătător.
:Astfel, iconostasul se constituie într-o recapitulare sintetică a istoriei mântuirii.
