==Viața==
[[Fișier:Matrona-Thessalonica-martyr.jpg|miniatura|stanga|Mucenicia Sfintei Matroana din Tesalonic]]
Sfânta muceniță Matroana era slujitoare (sclavă, probabil) la o femeie de neam evreu, care se numea Pautila (sau Pavtila sau Pantilla) și era soția unuia din generalii garnizoanei din Tesalonic (Grecia). Matroana era creștină și se închina în taină, ca să nu fie suspectată de stăpâna ei, într-o epocă în care creștinii erau [[Persecuții împotriva creștinilor (epoca antică)|persecutați]]. Și trebuind să însoțească pe stăpâna ei până la sinagogă, sfânta Matroana nu intra înăuntru, ci se întorcea întotdeauna la biserica creștinilor. Când stăpâna ei a prins de veste despre aceasta, a pus de a bătut-o crunt și a aruncat-o timp de patru zile într-o închisoare, unde sfânta a rămas fără nici o legătură cu cei din afară. După aceasta a fost scoasă afară și biciuită, tot trupul umplându-i-se de răni de pe urma bătăii. Fiind din nou aruncată în închisoare și ținută aici timp de mai multă vreme și-a dat sufletul lui Dumnezeu. Se spune că Pautilla, în timp ce arunca trupul neînsuflețit al sfintei de pe zidurile înalte ale închisorii, și-a primit răsplata meritată, căci a căzut și ea de pe zid jos, în vasul care curgea mustul care se călca cu picioarele în lin și acolo sfârșindu-și viața și-a dat duhul. Iar cinstitele [[moaște]] ale sfintei Matroana, fiind adunate de credincioși, au fost îngropate cu multă cinste.
Pe la începutul secolului al IV-lea, aflând de mulțimea minunilor care se făceau la mormântul sfintei mucenițe Matroana, episcopul Alexandru al Tesalonicului a adus sfintele moaște ale muceniței în cetate și a zidit peste ele o biserică închinată sfintei Matroane.
==Elemente istorice==