Modificări

Dumnezeu a dat în mâinile lui Nabucudonosor pe [[Ioiachim]], împăratul lui Iuda în anul al treilea al domniei sale și împăratul babilonian a dat poruncă să-i fie aduși ,,vreo cîțiva câțiva din copiii lui Israel de neam împărătesc și de viță boierească, niște tineri fără vreun cusur trupesc, frumoși la chip, înzestrați cu [[înțelepciunea|înțelepciune]] în orice ramură a științei, cu minte ageră și pricepere, în stare să slujească în casa împăratului, și pe care să -i învețe scrierea și limba Haldeilor./ Printre ei erau, dintre copiii lui Iuda: Daniel, Hanania, Mișael și Azaria./Căpetenia famenilor dregători le-a pus însă alte nume, și anume: lui Daniel i-a pus numele Beltșațar, lui Hanania - Şadrac, lui Mișael - Meșac, și lui Azaria - Abed-Nego.

Nabucadnețar (Nabucudonosor) are un [[vis]] pe care-l tulbură și pe care nu și-l amintește. Le cere [[vrăjitoria|vrăjitorilor]] de la palat să-i spună visul și să i-l tâlcuiască că altfel vor fi omorâți și casele lor prefăcute într-un morman de murdării. Aceștia spun că acest lucru niciun muritor nu poate face și că de aceea nu s-a cerut niciodată de la vreun vrăjitor așa ceva de către niciun împărat, oricât de mare și puternic ar fi fost. Înțelepții începuseră să fie omorâți, urmau Daniel și prietenii lui. Auzind porunca împăratului, Daniel cere împăratului să-i dea vreme ca să dea împăratului tâlcuirea. Apoi Daniel s-a dus în casa lui, le-a povestit [[prietenia|prietenilor]] săi cum stau lucrurile și i-a rugat să ceară îndurarea Dumnezeului cerurilor pentru această taină pentru ca să nu piară ei patru împreună cu toți înțelepții Babilonului. Taina împăratului i se descoperă într-o vedenie în timpul nopții și Daniel binecuvântează pe Dumnezeul cerurilor. În esență era vorba de succesiunea unor domnii până la venirea domniei lui [[Iisus Hristos|Hristos]]. http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=16&cap=2 ,,46Atunci :46. ''Atunci împăratul Nebucadnețar a căzut cu fața la pămînt pământ și s'a închinat înaintea lui Daniel, și a poruncit să i se aducă jertfe de mâncare și miresme''.  47Împăratul :47. ''Împăratul a vorbit lui Daniel și a zis: ,,Cu „Cu adevărat, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor și Domnul împăraților, și El descopere tainele, fiindcă ai putut să descoperi taina aceasta!``”'' 48Apoi :48. ''Apoi împăratul a înălțat pe Daniel, și i -a dat daruri multe și bogate; i -a dat stăpânire peste tot ținutul Babilonului, și l -a pus ca cea mai înaltă căpetenie a tuturor înțelepților Babilonului. ''  49Daniel :49. ''Daniel a rugat pe împărat să dea grija trebilor ținutului Babilonului în mâna lui Şadrac, Meșac și Abed-Nego. Daniel însă a rămas la curtea împăratului''.(Daniel, cap 2)

Altădată, pe când trăia liniștit și fericit, Nabucadnețar mai are un vis, care-l umple de groază. Daniel, aflat la curtea lui i-l tâlcuiește, potrivit descoperirii lui Dumnezeu pe care o are: este vorba de ceea ce se întâmplă cu un copac care-l simbolizează pe însuși împăratul și ceea ce urma să se petreacă cu el în următorii șapte ani. [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=16&cap=4 ] Daniel îl îndeamnă să se [[pocăință|pocăiască]] pentru a nu împlini toate acestea:,, Pune „Pune capăt păcatelor tale, și trăiește în neprihănire, rupe -o cu nelegiuirile tale, și ai milă de cei nenorociți, și poate că ți se va prelungi fericirea! “. ” Dar Nabucadnețar nu-l ascultă și, peste un an, când se plimba pe acoperișul casei sale, are un moment de [[mândria|trufie]] în care își arogă toate meritele pentru puterea și strălucirea de care se bucură. Atunci se aude un glas din cer care-l anunță că proorocia se va împlini. El a fost îndepărtat de pe tron și a fost despuiat de slava lui: a fost izgonit din mijlocul copiilor oamenilor, inima i s-a făcut ca a fiarelor, a locuit la un loc cu măgarii sălbatici, i s-a dat să mănânce iarbă ca la boi, trupul i-a fost udat de roua cerului, i-a crescut părul ca penele vulturului și i-au crescut unghiile ca ghearele păsărilor; șapte vremi au trecut peste el, până când a recunoscut că Dumnezeu este cel care trăiește și are stăpânire veșnică peste oastea cerurilor și împărăția oamenilor și o dă pe aceasta cui vrea; și atunci a fost reașezat în scaunul de domnie și puterea sa a crescut. Nebucadnețar îl laudă și-l slăvește pe împăratul cerurilor, recunoscând că El poate să [[smerenia|smerească]] pe cel ce umblă cu [[mândria|mândrie]] (Dan4.1-37, 5.18-21)

1Împăratul 1. Împăratul Belșațar a făcut un mare ospăț celor o mie de mai mari ai lui, și a băut vin înaintea lor.

2Şi 2. Şi în cheful vinului, a poruncit să aducă vasele de aur și de argint, pe cari le luase tatăl său

3Au 3. Au adus îndată vasele de aur, cari fuseseră luate din Templu, din casa lui Dumnezeu din Ierusalim, și au băut din ele împăratul și mai marii lui, nevestele și țiitoarele lui.

4Au 4. Au băut vin, și au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă și de fer, de lemn și de piatră.

5În 5. În clipa aceea, s'-au arătat degetele unei mîni mâini de om, și au scris, în fața sfeșnicului, pe tencuiala zidului palatului împărătesc. Împăratul a văzut această bucată de mînămână, care a scris.

6Atunci 6. Atunci împăratul a îngălbenit, și gîndurile atît l-au tulburat că i s'-au desfăcut încheieturile șoldurilor, și genunchii i s'-au izbit unul de altul.

7Împăratul 7. Împăratul a strigat în gura mare să i se aducă cetitorii în stele, Haldeii și ghicitorii. Apoi împăratul a luat cuvîntul și a zis înțelepților Babilonului: ,,Oricine „Oricine va putea citi scrisoarea aceasta și mi -o va tîlcui, va fi îmbrăcat cu purpură, va purta un lănțișor de aur la gît, și va avea locul al treilea în cîrmuirea împărăției.``”

8Toți 8. Toți înțelepții împăratului au intrat, dar n'-au putut nici să citească scrisoarea și nici s'-o tîlcuiască împăratului.

9Din 9. Din pricina aceasta împăratul Belșațar s'-a spăimîntat foarte tare, fața i s'-a îngălbenit și mai marii lui au rămas încremeniți.(Daniel 5.1-9)

25Iată 25. Iată însă scrierea care a fost scrisă: Numărat, numărat, cîntărit, și împărțit!``

26Şi 26. Şi iată tîlcuirea acestor cuvinte. Numărat, înseamnă că Dumnezeu ți -a numărat zilele domniei, și i -a pus capăt.

27Cîntărit27. Cîntărit, înseamnă că ai fost cîntărit în cumpănă și ai fost găsit ușor!

28Împărțit28. Împărțit, înseamnă că împărăția ta va fi împărțită, și dată Mezilor și Perșilor!``

29Îndată29. Îndată, Belșatar a dat poruncă, și au îmbrăcat pe Daniel cu purpură, i-au pus un lănțișor de aur la gît, și au dat de știre că va avea locul al treilea în cîrmuirea împărăției.

30Dar 30. Dar chiar în noaptea aceea, Belșațar, împăratul Haldeilor, a fost omorît.

31Şi 31. Şi a pus mîna pe împărăție DariuDarius, Medul, care era în vîrstă de șasezeci și doi de ani.(Daniel, cap 5)

Dariu a pus peste împărăție 120 de dregători care erau conduși de trei căpetenii, una dintre ele fiind Daniel. Având însă un duh înalt și întrecându-i pe dregători și căpetenii, împăratul Dariu Darius se gândea să-l pună peste toată împărăția. Atunci căpeteniile și dregătorii au căutat să afle ceva rău despre Daniel dar nu reușeau. Atunci s-au dus la împărat și i-au spus să dea o poruncă împărătească că oricine va înălța, în timp de treizeci de zile, [[rugăciunea|rugăciuni]] către vreun dumnezeu sau către vreun om, afară de împărat, va fi aruncat în groapa cu lei. Dariu Darius este de acord și dă această poruncă. Oamenii aceia au dat năvală în casa lui Daniel surprinzându-l cum se ruga către [[Dumnezeu]]. Împăratul s-a mâhnit și se gândea cum să-l scape însă respectivii i-au amintit că o poruncă împărătească nu se poate schimba. Împăratul i-a spus lui Daniel,,Dumnezeul tău, căruia necurmat Îi slujești, să te scape!``, apoi a poruncit să-l arunce în groapa cu lei și a sigilat groapa.,,Împăratul „Împăratul s'a întors apoi în palatul său, a petrecut noaptea fără să mănîncemănânce, nu i s'-a adus nicio țiitoare, și n'-a putut să doarmă." ” La revărsatul zorilor împăratul s-a dus în grabă la groapa cu lei și a strigat:

,,Daniele21. „Daniele, robul Dumnezeului celui viu, a putut Dumnezeul tău, căruia îi slujești necurmat, să te scape de lei?``”

21Şi 22. Şi Daniel a zis împăratului: ,,Veșnic „Veșnic să trăiești, împărate!”

22Dumnezeul 23. „Dumnezeul meu a trimes trimis pe îngerul Său și a închis gura leilor, care nu mi-au făcut niciun rău, pentru că am fost găsit nevinovat înaintea Lui. Şi nici înaintea ta, împărate, n'am făcut nimic rău!`` ”

23Atunci 24. Atunci împăratul s'-a bucurat foarte mult, și a poruncit să scoată pe Daniel din groapă. Daniel a fost scos din groapă, și nu s'-a găsit nicio rană pe el, pentru că avusese încredere în Dumnezeul său.

25. Apoi a poruncit ca cei care l-au pârât să fie aruncați la lei împreună cu familiile lor și leii i-au mâncat imediat.

25După 26. După aceea, împăratul Dariu Darius a scris o scrisoare către toate popoarele, către toate neamurile, către oamenii de toate limbile, cari locuiau în toată împărăția: ,,Pacea „Pacea să vă fie dată din belșug!”

26Poruncesc 27. „Poruncesc ca, în toată întinderea împărăției mele, oamenii să se teamă și să se înfricoșeze de Dumnezeul lui Daniel. Căci El este Dumnezeul cel viu, și El dăinuiește vecinic; împărăția Lui nu se va nimici niciodată, și stăpînirea Lui nu va avea sfîrșit.”

27El 28. El izbăvește și mîntuiește, El face semne și minuni în ceruri și pe pămînt. El a izbăvit pe Daniel din ghirele ghearele leilor!``”

28Daniel 29. Daniel a dus -o bine supt domnia lui Dariu Darius și sub domnia lui CirCirus, Persanulregele Perșilor.(Daniel , cap 6)