Modificări

[[Imagine:Palestina Palästina-Herodes.png|thumb|300px350px|left|Palestina cu provinciile Galileea, Samaria şi Iudeea]]

Este numită și „Galileea neamurilor” (literal „cercul neamurilor” ''Gelil-al-Goyyim'') <ref>Is 8,23-9,1 - „În vremurile cele de pe urmă el va acoperi de slavă calea mării, celălalt țărm al Iordanului, Galileea neamurilor. Poporul care locuia întru întuneric va vedea lumină mare şi voi cei ce locuiați în latura umbrei morţii lumină va străluci peste voi.”; reluată în Mt 4, 14-16: Ca să se împlinească ce s-a zis prin Isaia proorocul care zice: "Pământul lui Zabulon şi pământul lui Neftali spre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor; Poporul care stătea în întuneric a văzut lumină mare şi celor ce şedeau în latura şi în umbra morţii lumină le-a răsărit".</ref> datorită invaziilor asiriene și caldeene - fiind primele teritorii ale celor 12 triburi ale lui [[Israel ]] invadate, începând încă cu anul 721 î.Hr. - care au provocat un amestec de populații și prezența unui număr de „neamuri” păgâne, dar și schimbarea accentului galileenilor în vorbire, ceea ce îi făcea cunoscuți imediat oriunde mergeau(în evanghelii îl vedem pe [[Apostolul Petru]] că este recunoscut ca galileean după grai în curtea casei arhiereului<ref>Mt 26,73 - Iar după puţin, apropiindu-se cei ce stăteau acolo au zis lui [[Apostolul Petru|Petru]]: Cu adevărat şi tu eşti dintre ei, căci şi graiul te vădeşte. = Mc 14,70 - Iar el a tăgăduit iarăşi. Şi după puţin timp, cei de faţă ziceau iarăşi lui Petru: Cu adevărat eşti dintre ei, căci eşti şi galileian şi vorbirea ta se aseamănă.</ref>).  Pentru aceste motive, galileenii erau desconsiderați sau chiar disprețuiți de unii evrei - în [[Evanghelia după Ioan]] îi vedem pe mai-marii [[Templul din Ierusalim|Templului din Ierusalim]] apostrofându-l pe [[Dreptul Nicodim|Nicodim]] cu cuvintele: „Nu cumva şi tu eşti din Galileea? Cercetează şi vezi că din Galileea nu s-a ridicat prooroc”<ref>Jn 7,52.</ref>.  Cu toate acestea, printre galileeni s-au dezvoltat diverse curente naționaliste, dintre care cel mai important este curentul sau partidul [[zeloți]]lor, la originea căruia se consideră a fi modelul lui Iuda Galileeanul, pomenit în [[Faptele Apostolilor|Fapte]] 5, 37, care a provocat o revoltă împotriva romanilor, probabil cu ocazia recensământului lui Quirinius (6-7 d.Hr.). Dezideratele lui erau eliberarea de sub jugul roman și instaurarea unei teocrații (având lozinca: „Niciun rege în afară de Dumnezeu”).  Domnul Iisus și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în Galileea, de aceea [[Apostoli|Apostolulapostolul]] și [[evanghelist]]ul [[Apostolul Matei|Matei]], în [[Evanghelia după Matei|Evanghelia sa]], a sistematizat în Galileea activitatea lui [[Iisus]]<ref>Mt 10,5</ref>.