14.992 de modificări
Modificări
m
Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârnă, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, manual pentru Facultăţile Teologice, pag 195-203, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4
corr.
==Autor==
Tradiția creștină atribuie cartea proorocului [[Proorocul Isaia|Isaia]], care a trăit în secolele VIII-VII î.Hr., și a cărui activitate este relatată în [[Cartea a IV-a a Regilor ]] (sau [[Cartea a II-a a Cronicilor]]).
Argumente care atestă faptul că Isaia este autorul cărții:
1. Expresia „Sfântul lui Israel” apare de 12 ori în partea considerată de unii exegeți (atei, unii protestanți, unii catolici<ref>Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2, pag 888</ref>) ca fiind partea I (cap 1-40) și de 14 ori în partea considerată de aceștia a doua (cap 40-56) http://www.bibliaortodoxa.ro/cautare-rezultate.php?text=sf%C3%A2ntul+lui+Israel
2. Expresia ,,gura „gura lui Iahve a vorbit” se află de 5 ori în așa-zisa parte I și de două ori în așa-zisa parte a II-a, la 40.5, 58.14
3. În așa-zisa parte a doua este menționat cedrul, care era total necunoscut locuitorilor din Babilon. http://www.bibliaortodoxa.ro/cautare-rezultate.php?text=cedr. (44.14, 41.19) Folosirea acestui cuvânt nu este compatibilă cu un scriitor care a trăit și a petrecut toată viața în exil
4. [[Septuaginta]], cea mai veche traducere a cunoscut cartea lui Isaia în forma de astăzi
5. [[Noul Testament ]] citează drept cuvinte ale lui Isaia 11 locuri scoase din capitolele 40-66
6. Isaia a scris aproape jumătate de secol, stilul lui de scriere putând fi diferit de la epocă la alta. Deosebirea de stil se poate explica și prin diferența de conținut a cuprinsului celor două părți. În partea I predomină amenințările, în cea de-a doua mângâierile.<ref>Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârnă, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, pag 201, manual pentru Facultăţile Facultățile Teologice, Editura RenaştereaRenașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4 </ref>
==Isaia în creștinism==
În [[Noul Testament]], profeţiile profețiile lui Isaia sunt citate de [[Iisus Hristos]] şi [[apostoli]] de aproape de 50 ori în mod exact şi de vreo 40 de ori în mod liber. Isaia a dat lui Mesia numele de [[Emanuel]], care se tâlcuieşte tâlcuiește „Dumnezeu e cu noi”.
Isaia l-a prezis pe Mesia cu atâtea amănunte încât [[Sfinţii PărinţiSfinții Părinți]] l-au numit „[[Evanghelist]]ul Vechiului Testament”.
==Note==
<references />
==Bibliografie==
* Biblia sau Sfânta Scriptură, introducere la Cartea lui Isaia, pag 885-888, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2* Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârnă, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, manual pentru Facultăţile Teologice, pag 195-203, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4
[[Categorie:Vechiul Testament|Isaia]]
[[el:Ησαΐας]]
