14.992 de modificări
Modificări
m
leg. int.
[[Imagine:Isaac_of_Syria.jpg|thumb|right|Icoană a Sfântului Isaac Sirul]]
Slăvitul părintele nostru '''Isaac Sirul''' (Beit' Katraja, ~640 ; Rabban Sabor, ~700), cunoscut uneori și sub numele de '''Isaac de Ninive''' este un [[sfinți|sfânt]] cuvios [[episcop]] sirian, cunoscut pentru [[asceza|nevoințele]] sale stricte și pentru scrierile sale ascetice. [[PrăznuirePraznic|Prăznuirea]]a sa se face la [[28 ianuarie]].
<small>'''Atenție''': Nu trebuie confundat cu celălalt sfânt [[Isaac Sirul (stareț)|Isaac Sirul]], [[stareț]] de Spoleto, care a trăit pe la mijlocul secolului al VI-lea ([[12 aprilie]])</small>
==Viața==
Despre viața Sf. Isaac se cunosc cu certitudine foarte puține lucruri. Multă vreme, nu se știa despre el altceva decât ceea ce se găsea în scrierile sale. O primă biografie a sa a fost publicată la Roma în 1719 de un autor anonim de origine arabă. O colecție de lucrări despre istoria Siriei scrise de [http://fr.wikipedia.org/wiki/Ichodenah_de_Bassora Iezudena (Ișodena)], episcop de Barsa, în secolul al VIII-lea, a fost publicată în 1896 de abatele Jean-Baptiste Chabot, erudit orientalist catolic<ref>Este vorba de ediția : Jean-Baptiste Chabot, « Le livre de la chasteté, composé par Jésusdnah, évêque de Baçra », ''Mélanges d'archéologie et d'histoire de l'École française de Rome'' XVI, 1896, p. 225-291, ediție bilingvă în limbile siriacă și franceză.</ref>
Sfântul Isaac s-a născut în regiunea Qatarului sau a Bahreinului actual, pe coasta vestică a Golfului Persic. Majoritatea cercetătorilor consideră că făcea probabil parte din [[Biserica Asiriană a Răsăritului|Biserica asiriană]], care se înscria în descendența teologiei lui [[Teodor de Mopsuestia]]. <ref>În „Introducerea” la vol. X al Filocaliei românești, Pr. Dumitru Stăniloae ridică un semn de întrebare cu privire la afinitatea Sf. Isaac cu nestorianismul [[nestorianism]]ul asimilat de obicei cu Biserica Asiriană; Pr. Stăniloae considerând că unele afirmații teologice ale acestuia, precum și apelul său sistematic la unii autori ortodocși ar dezminți o asemenea ipoteză. </ref>.
Pe când era destul de tânăr, el a intrat în [[mănăstire]]a Mar Matei (a Sf. Matei) împreună cu fratele său. Datorită vieții lui sfinte, a învățăturilor și nevoințelor sale, părinții din mănăstire au voit să îl pună [[stareț]], însă acesta a refuzat, iar monahii l-au ales în schimb ca stareț pe fratele său. Râvnind după nevoințe mai aspre, cuviosul Isaac s-a retras în pustie.
Faima lui de om sfânt și învățător în viața duhovnicească s-a răspândit mult. Remarcat de [[catolicos]]ul Gheorghe I (658-680), care l-a [[hirotonire|hirotonit]] [[episcop]] de Ninive, fosta capitală a Asiriei de nord. I s-a cerut să renunțe la această poziție după numai cinci luni sau, după alte versiuni, a renunțat de bunăvoie, dorind să se întoarcă în pustie și neputându-se acomoda cu viața din lume.