Modificări

'''Culorile liturgice''' sunt culorile folosite la [[veşminteveșminte]], la acoperămintele de la ''altar'', [[proscomidiar]], [[analog]], [[Analog|tetrapod]] şi și alte [[obiecte liturgice]] din biserică în contextul [[slujbeSlujbă|slujbelor]]lor dumnezeieştidumnezeiești. Culorile pot să aibă un simbolism specific unor perioade/[[Anul bisericesc|timpuri liturgice]] sau unor [[Praznic|sărbători]].

Trebuie făcută distincţia Se face distincție între culorile veşmintelor veșmintelor liturgice ale clerului şi și cele ale îmbrăcăminţii îmbrăcăminții lor de fiecare zi (anteriul şi și rasa) care, cu puţine excepţiipuține excepții, rămân neschimbate de-a lungul anului bisericesc.

==Culorile veşmintelor veșmintelor liturgice==

[[Tipic]]ul nu aduce informaţii informații cu privire la regulile de urmat cu privire la culorile veşmintelor veșmintelor clerului, menţionând menționând doar necesitatea de a folosi veşminte veșminte de culori închise dau deschise, după caz. Aceasta este practica bizantină veche, păstrată în Bisericile de tradiţie tradiție grecească şi și ea dă regula minimală de urmat în materie de veşminte veșminte liturgice.

În tradiţia tradiția slavă (îndeosebi rusească) a fost elaborată în timp, posibil sub influenţa influența occidentală, o schemă coloristică destul de complexă, care va fi prezentată în cele ce urmează. În zilele noastre, mulţi mulți membri ai clerului care urmează practica bizantină au preluat şi și ei reglementarea din practica slavă.

În tradiţia tradiția liturgică a Bisericii Ortodoxe Române se împletesc elemente din tradiţia tradiția slavă şi și cea grecească, la care se adaugă obiceiurile locale. În privinţa privința acestora din urmă, tradiţia tradiția locală a fost structurată şi și în funcţie funcție de dotările materiale mai modeste. Strămoşii noştri Strămoșii noștri purtau veșmintele ce veşminte le aveau, nedispunând ne dispunând de multe rânduri de veşminteveșminte, iar pentru cei din zilele noastre alegerile lor de atunci (legate de motivele amintite) au devenit tradiţietradiție. De altfel, întrucât regulile prezentate mai jos nu sunt absolut obligatorii, mulţi mulți slujitori poartă veşmintele veșmintele pe care ei înşişi înșiși le preferă, fără să ţină țină seama de recomandări. Pe de altă parte, în continuare, puţini puțini sunt cei care îşi își permit un număr mare de seturi de veşminte veșminte liturgice complete.

În anul 2012, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a emis o Hotărâre (nr. 5274/2012) prin care stabileşte stabilește o regulă unitară de folosire a veşmintelor şi veșmintelor și însemnelor arhiereştiarhierești, precum şi și a culorilor liturgice recomandate pentru fiecare praznic, prilej sau perioadă liturgică. Deşi Deși hotărârea vizează în primul rând veşmintele arhiereştiveșmintele arhierești, reglementarea folosirii culorilor liturgice este propusă, „în scop teologic, liturgic şi și estetic”, atât pentru catedrale, cât şi și pentru mănăstiri şi și pentru parohiile cu posibilităţi posibilități materiale.<ref>[http://patriarhia.ro/images/pdf/HotarariSinodale/2012/5274_%282012%29_Folosire_vesminte(2012)_Folosire_vesminte.pdf Hotărârea nr. 5274 din 5 iulie 2012 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în legătură cu modalitatea unitară de folosire a mantiei și mitrei, precum și a veșmintelor arhierești de culori diferite, de către Înaltpreasfințiții și Preasfințiții Părinți ierarhi în timpul serviciilor religioase, în acord cu practica din celelalte Biserici Ortodoxe]. </ref>

Cea mai respectată sursă care cuprinde descrierea schemei coloristice pentru veşmintele veșmintele liturgice în conformitate cu practica rusească este ''Nastol'naya Kniga Sviashchenno-sluzhitelia'' (''Carte de precepte pentru slujitorii bisericeşti bisericești din cinul preoţescpreoțesc'') a lui Bulgakov, pe care o vom urma şi și în cele de mai jos.

În Biserica Ortodoxă sunt folosite în principal şase șase culori liturgice: alb, verde, purpuriu (vineţiuvinețiu), roşuroșu, albastru şi și auriu. Recent au început a se folosi şi veşminte și veșminte de culoare neagră. În unele locuri mai sunt folosite şi și culorile portocaliu stacojiu şi și ruginiu.

Alegerea culorilor veşmintelor veșmintelor liturgice se face în funcţie funcție de semnificaţia semnificația fiecărei culori. Astfel, ''albul'' reprezintă puritatea luminii harului lui Dumnezeu; ''verde'', culoarea vieţiivieții, a Sfântului Duh şi și a lemnului Sfintei Cruci; ''purpuriu'', pentru patima Domnului Iisus Hristos; ''roşu roșu închis'' pentru sângele lui Hristos şi și pentru sângele martirilor; ''albastru'' pentru Maica Domnului; ''auriu'' pentru bogăţia bogăția darurilor Sfântului Duh şi și ''roşu roșu deschis'' pentru flacăra intensă a Oastei DuhovniceştiDuhovnicești. ''Negru'' este în mod tradiţional tradițional culoarea morţii şi morții și a doliului în Apus, spre deosebire de Răsărit unde ''albul'' este culoarea Adormirii (căci Ortodoxia accentuează Învierea Domnului, nu greutatea şi și chinul patimilor şi morţii și morții Domnului). În Rusia, ''roşuroșu'' este culoarea bucuriei, strălucirii şi frumuseţiiși frumuseții. Nici una dintre acestea nu este scrisă în anumite reguli sau canoane şiși, în mod evident, multiplele culori au semnificaţii semnificații diferite pentru variile diferitele popoare, astfel că şi și folosirea lor poate fi diferită de la caz la caz.

Pentru Biserica Ortodoxă, mai ales cea Rusă şi și cele influenţate influențate de tradiţia tradiția ei, culorile predominante pentru diferitele sărbători sunt următoarele:# La Praznicele Mântuitorului, la Sfinţii ProfeţiSfinții Profeți, la Sfinţii Sfinții Apostoli şi și la Sfinţii Sfinții Ierarhi: ''auriu'' şi și ''galben'' de toate nuanţelenuanțele;# La Praznicele Maicii Domnului, la Puterile cele fără de trup (Îngeri) şi și la Sfintele Fecioare: ''albastru deschis'' (bleu) şi și ''alb'';# La Praznicele Sfintei Cruci: ''purpuriu'' şi și ''roşu roșu închis'';# La Sfinţii Sfinții Mucenici: ''roşuroșu'' (În Sfânta şi și Marea Joi se poartă veşminte veșminte liturgice de culoarea ''roşu roșu închis'' chiar dacă biserica este înveşmântată înveșmântată în ''negru'', iar masa Sfântului Altar se împodobeşte împodobește în ''alb'', ca semn de aducere aminte a feţei feței de masă folosită la Cina cea de Taină.)# La Sfinţii CuvioşiSfinții Cuvioși, Asceţi şi Asceți și Nebuni pentru Hristos: ''verde'' (De asemenea Intrarea Domnului în Ierusalim, Pogorârea Sfântului Duh şi și Sfânta Treime sunt celebrate tot în veşminte veșminte ''verzi'' de toate nuanţelenuanțele.)# În Posturi: ''albastru închis'', ''purpuriu'', ''verde închis'', ''roşu roșu închis ori sângeriu'' şi și ''negru''. În Postul Sfintelor Patimi, veşmintele veșmintele folosite se obişnuieşte obișnuiește a fi cele ''negre''. Sâmbetele şi și la sărbătorile mari din Postul Mare veşmintele veșmintele sunt ''negre'', dar cu ornamente ''aurii'' şi și de alte culori. # Înmormântările se săvârşesc săvârșesc în veşminte veșminte ''albe''.

În afară de aceste reguli generale, există mai ales în practica rusească, în cadrul căreia există o mare diversitate, şi și alte particularităţi particularități legate de folosirea culorilor veşmintelor veșmintelor liturgice.

''Albul'' [http://www.orthphoto.net/photo.php?id=37788&id_jezyk=1] este purtat la Praznicele Botezului Domnului (Epifaniei, Teofaniei sau Arătării lui Dumnezeu), Schimbării la Faţă şi Față și Învierii Domnului şi și până la odovania lor. În antichitatea creştină creștină la Epifanie se prăznuia şi Naşterea și Nașterea Domnului, însă după separarea celor două sărbători, de Crăciun se poartă ''alb'' şi și din a doua zi de Crăciun până la Bobotează se poartă ''auriu''.

În tradiţia tradiția moscovită, veşmintele veșmintele bisericii şi și ale clerului se schimbă în ''alb'' la cântarea Prochimenului din Liturghia Sfintei şi și Marii Zi a Sâmbetei (adică înainte de citirea din Apostol, n.t.). ''Albul'' este purtat până la Utrenia Duminicii Învierii, când sunt schimbate cu cele ''roşu roșu deschis'' până la odovania praznicului.

În unele locuri din Rusia, ''albul'' este purtat de la Înălţarea Înălțarea Domnului până la Pogorârea Sfântului Duh, iar în alte locuri se obişnuieşte obișnuiește a se purta culoarea ''aurie''.

În zona carpato-rusă (Ucraina de Vest), de la Paşti Paști până la ÎnălţareÎnălțare, precum şi și la înmormântări se poartă numai ''alb''.

''Verdele''[http://www.orthphoto.net/photo.php?id=32513&id_jezyk=1] este purtat în unele părţi părți la Înălţarea Înălțarea Sfintei Cruci. În zona carpato-rusă ''verdele'' se poartă de la Rusalii la Sfinţii Sfinții Apostoli Petru şi și Pavel, precum şi și în Duminica Intrării Domnului în Ierusalim. În unele locuri se poartă verde pentru prăznuirile proorocilor şi și îngerilor.

''Auriul'' [http://www.orthphoto.net/photo.php?id=34669&id_jezyk=1] (uneori înlocuit cu simplul galben) este obişnuit obișnuit a se purta când nu este specificată nici o altă culoare. În unele tradiţii tradiții locale ''auriul'' este purtat în toate sâmbetele, mai puţin puțin cele în care este precizat ''albul'', inclusiv duminicile în perioadele de post.

=====RoşuRoșu=====''Roşu Roșu închis ori stacojiu''[http://www.orthphoto.net/photo.php?id=16846&id_jezyk=1] este purtat în Postul Sfinţilor Sfinților Apostoli Petru şi și Pavel, la Crăciun, la Înălţarea Înălțarea Sfintei Cruci şi și la praznicele Sfinţilor Sfinților Mucenici.

''Roşu Roșu deschis'' [http://www.orthphoto.net/photo.php?id=38958&id_jezyk=1] este purtat la praznicele Sfinţilor Sfinților Apostoli Petru şi și Pavel, precum şi și la Sfinţii Sfinții Îngeri. La Moscova, în Athos şi și la Ierusalim ''roşu roșu deschis'' este folosit purtat la Paşti şi Paști și la Crăciun.

''Albastru'' [http://www.orthphoto.net/photo.php?id=36111&id_jezyk=1] este purtat la praznicele Maicii Domnului, la Întâmpinarea Domnului, la Buna-Vestire şiși, uneori, în Vinerea Acatistului din a cincea săptămână a Postului Mare. În zona carpato-rusă, ''albastrul'' este purtat din prima zi a Postului Adormirii Maicii Domnului până la Înălţarea Înălțarea Sfintei Cruci şi și chiar până la începutul Postului Crăciunului.

''Purpuriu'' (vineţiuvinețiu)[http://www.orthphoto.net/photo.php?id=29339&id_jezyk=1] este purtat în sâmbetele şi și duminicile din Postul Mare. În unele părţi părți ''purpuriul'' este purtat în zilele de rând ale Postului Mare, iar ''auriul'' se foloseşte poartă în sâmbetele şi și duminicile acestuia.

''Portocaliul'' (''ruginiu'')[http://www.orthphoto.net/photo.php?id=31615&id_jezyk=1] este purtat pe alocuri în Postul Sfinţilor Sfinților Apostoli, iar în altele de la Sfinţii Sfinții Apostoli până la Schimbarea la FaţăFață.

În Biserica Primară nu se purtau veşminte Rusia s-au purtat prima dată veșminte ''negre'', deşi clerul monahal purta sutane la înmormântarea Țarului Petru al II-lea (1821). De atunci s-a răspândit purtarea culorii ''negre''[http://www.orthphoto.net/photo. În acele vremuri tot clerul purta veşminte ''stacojii'' (roşu sângeriuphp?id=28426&id_jezyk=1] la înmormântări și în Postul Mare, grena)ca în tradiția romano-catolică.

În Rusia sUcraina Occidentală, în fostele parohii greco-au purtat prima dată veşminte ''negre'' catolice, în cursul săptămânii, la înmormântări și la parastase, precum și la înmormântarea Ţarului Petru al II-lea (1821). De atunci s-a răspândit purtarea culorii ''Liturghie se purtau veșminte negre'' [http://www.orthphoto.net/photo.php?id=28426&id_jezyk=1] la înmormântări şi în Postul Mare, ca în tradiţia după obiceiul romano-catolicăcatolic, dar acest lucru nu mai este universal valabil.

În Ucraina Occidentală====Observații====Unde se poate, în fostele parohii greco-catolicetoate acoperămintele din biserică, inclusiv perdeaua și chiar sticla candelelor se schimbă în cursul săptămânii, la înmormântări şi la parastase, precum şi la Liturghie se purtau veşminte negre, după obiceiul romano-catolic, dar acest lucru nu mai este universal valabilfuncție de culoarea veșmintelor sfințiților slujitori.

====Observaţii====Unde În tradiția grecească se poateobișnuiește însă ca dvera și sticla candelelor să rămână tot timpul ''roșii'', toate acoperămintele în amintirea surpării catapetesmei Templului din bisericăIerusalim la moartea Mântuitorului pe Cruce și a ouălor aduse, potrivit tradiției, inclusiv perdeaua şi chiar sticla candelelor se schimbă în funcţie de soția lui Ponțiu Pilat la Cruce, care s-au înroșit când asupra lor a curs Cinstitul Sânge al Domnului Hristos. Totodată că purpuriul, roșul închis intens este și culoarea veşmintelor sfinţiţilor slujitoriimperială, motiv pentru care este folosit la dvera Sfintelor Uși (pe unde intra și împăratul Bizanțului spre a se împărtăși).

În tradiţia grecească se obişnuieşte însă ca dvera şi sticla candelelor să rămână tot timpul ''roşii'', în amintirea surpării catapetesmei Templului din Ierusalim la moartea Mântuitorului pe Cruce şi a ouălor aduse, potrivit tradiţiei, de soţia lui Ponţiu Pilat la Cruce, care s-au înroşit când asupra lor a curs Cinstitul Sânge al Domnului Hristos. Totodată că purpuriul, roşul închis intens este şi culoarea imperială, motiv pentru care este folosit la dvera Sfintelor Uşi (pe unde intra şi împăratul Bizanţului spre a se împărtăşi). După cum se vede, aceste practici sunt foarte variate. Însă măcar acolo unde sunt dotările de rigoare sau unde există posibilităţi posibilități materiale mai bune, este de preferat să se urmărească şi semnificaţia și semnificația duhovnicească a culorilor în purtarea veşmintelorveșmintelor, mai ales a celor liturgice.

Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anul 2012<ref> V. A se vedea nota 1. </ref> propune o rânduială flexibilă a folosirii culorilor liturgice. Culorile folosite sunt cel puţin puțin două (veşminte veșminte deschise pentru majoritatea situaţiilor şi situațiilor și respectiv închise la culoare pentru perioada Postului Mare în special), dar în funcţie funcție de posibilităţiposibilități, numărul lor poate fi mai mare.Astfel, potrivit Hotărârii Sfântului Sinod, culorile liturgice recomandate sunt:

*La [[Sfintele PaştiPaști|Învierea Domnului]], în duminici, la praznicele Mântuitorului, Sfinţilor Sfinților Apostoli, Ierarhi, domnitori şș.a., precum şi și la slujirea [[Sfintele Taine|Sfintelor Taine]] : '''alb, auriu, galben ''', ca simbol al luminii, Învierii, bucuriei, sfinţenieisfințeniei.*La praznicele Maicii Domnului şi și ale Sfinţilor Sfinților Îngeri: '''albastru deschis, alb, auriu ''', ca simboluri ale fecioriei, curăţiei şi curăției și ale strălucirii îngerilor.*La Înălţarea Înălțarea Sfintei Cruci se poartă '''roşuroșu''', în amintirea jerfei Mântuitorului pe Cruce, însă în [[Duminica Sfintei Cruci]] din Postul Mare se poartă '''alb''', fiind zi de duminică, iar în Evanghelie făcându-se amintirea purtării crucii duhovniceştiduhovnicești.*La prăznuirea Sfinţilor Sfinților Mucenici se poartă '''roşuroșu''', în amintirea jertfei lor pentru credinţăcredință.*La [[Intrarea Domnului în Ierusalim]], [[Pogorârea Duhului Sfânt]] şi și la praznicul Sfintei Treimi, precum şi și la praznicele sfinţilor cuvioşi sfinților cuvioși se poartă '''verde''', amintind ramurile de finic cu care a fost întâmpinat Mântuitorul şi și evocând prezenţa prezența Duhului Sfânt, Dătătorul de viaţăviață.*În [[Postul Maremare]], inclusiv la [[Liturghia Darurilor mai înainte sfinţitesfințite]] , dar cu excepţia excepția sâmbetelor, duminicilor şi și praznicelor se poartă veşminte veșminte de '''culori întunecate (negru sau nuanţe nuanțe închise de mov, albastru sau verde) ''', evocând atmosfera de întristare şi pocăinţă și pocăință a postului.*Pentru celelalte posturi importante, dar care nu au o dimensiune penitenţială penitențială la fel de elaborată liturgic –[[Postul Nașterii Domnului|Postul Crăciunului]], al Adormirii Maicii Domnului sau al Sfinţilor Sfinților Apostoli, se urmează '''regula din zilele obişnuite obișnuite'''.*La înmormântări se poartă veşminte veșminte de culoare '''alb''', '''auriu ''' sau '''galben''', ca mărturie a credinţei credinței în Înviere.*La procesiuni, de asemenea, se poartă '''alb''', '''auriu ''' sau '''galben''', evocând atmosfera luminoasă a sărbătorii.*În orice situaţiesituație, [[stihar]]ul purtat de arhiereu trebuie să fie '''alb''', evocând lumina taborică.

==Culorile veşmintelor veșmintelor neliturgice==

Îmbrăcămintea neliturgică a preoţilor preoților de mir este alcătuită din anteriu (sutană, reverendă) şi și rasă. Deosebirea dintre ele este că rasa se încheie chiar pe mijloc şi și are deschizături largi la mâneci; ea se poartă peste reverendă, care este mai strânsă pe corp.

În tradiţia tradiția rusă, pentru că monahii poartă îmbrăcăminte neliturgică de culoare închisă (de obicei ''neagră'', ''bleumarin'' sau ''maro închis''), iar clerul mirean poartă de obicei reverende de culori deschise, cele două categorii sunt cunoscute, oarecum inexact, drept ''clerul negru'' şi și ''clerul alb''.

În Rusia, înainte de Revoluţia Revoluția din 1917, acest plan vestimentar era valabil pentru ambele sutane sau veşminte veșminte neliturgice. De asemenea, culoarea marginii mânecii rasei semnifica rangul preotului.

În Rusia modernă, clerul foloseşte folosește culoarea ''neagră'' pentru rasă şi și culori diverse pentru reverendă, nemaipurtându-se culori potrivite rangului administrativ.

TotuşiTotuși, deoarece clerul comunităţilor ruseşti comunităților rusești din diaspora – mai ales din America - – nu a fost afectat de Revoluţia Revoluția din 1917, acesta, în marea sa majoritate, continuă tradiţia tradiția purtării de veşminte veșminte de culorilor diferite.

Practica purtării sau veşmintelor veșmintelor neliturgice de diverse culori vine din vremea stăpânirii turceştiturcești. Imamii musulmani îşi își rezervaseră dreptul de a purta culorile ''alb'' sau ''negru'', considerând că umilesc astfel clerul creştincreștin, silit astfel să poarte culori mai strălucitoare (pentru a se deosebi de aceştia aceștia n.t.).

După ce Biserica Ortodoxă a scăpat de sub constrângerile stăpânirii turceştiturcești, clerul ortodox din fostele teritorii otomane a renunţat renunțat să mai poarte sutane de diverse culori; această tradiţie tradiție a fost însă continuată de clerul rus.

Dar şi și clerul ortodox de alte tradiţiitradiții, mai ales cel grec, poartă sutane de culori diverse (mai ales deschise) în zonele cu climat tropical, ecuatorial şi și mediteranean. ''Cremul'', ''griul'' şi și ''gălbuiul'', ca şi și ''bronzul pal'' (''bej'' şi și ''auriu pal'' chiar, n.t.) sunt cele mai populare. De asemenea, reverenda de culoare ''bleu'' o întâlnim la clerul de pretutindeni.

Peste reverendă este potrivit să se poarte un brâu sau curea (mai ales că se pot găsi şi și cingători cu însemne creştinecreștine, n.t.). În tradiţia tradiția greacă, această curea este o panglică, un şiretșiret, un cordon sau o funie ce împrejmuieşte împrejmuiește talia. În tradiţia tradiția sârbă şi și română aceste brâie semnifică rangul preotului (distincţiile şidistincțiile și/sau funcţiile funcțiile administrative). În Biserica Rusă acest brâu este ales împodobit (arhiepiscopul Ioan Garklavs de Chicago purta prin 1991 unul chiar brodat cu trandafiri.)

Purtarea sutanelor (a reverendei şi și a rasei) este proprie episcopilor, preoţilorpreoților, diaconilor, monahilor şi și monahiilor. Permisiunea de a purta sutane se acordă şi seminariştilor și seminariștilor (şi studenţilor și studenților teologi, n.t.), fraţilor fraților de mănăstire, ipodiaconilor şi citeţilor și citeților (respectiv dascălilor sau cantorilor azi, n.t.).

În ceea ce priveşte privește sutanele, Tipiconul (http://www.romarch.org/arhiva/[[Tipic.html) ]]ului nu precizează nimic mai mult decât că ele pot fi ''deschise'' sau ''închise'' la culoare, aşa așa că tradiţia tradiția locală este singurul ''standard''.

* (ro) [http://dragocip.wordpress.com/2008/09/12/culorile-vesmintelor-in-biserica-ortodoxa/ Culorile veşmintelor veșmintelor liturgice în Biserica Ortodoxă]* (ro) [http://www.patriarhia.ro/_layoutsimages/imagespdf/FileHotarariSinodale/5274%20%282012%29%20Folosire%20vesminte2012/5274_(2012)_Folosire_vesminte.pdf Hotărârea nr. 5274 din 5 iulie 2012 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în legătură cu modalitatea unitară de folosire a mantiei și mitrei, precum și a veșmintelor arhierești de culori diferite, de către Înaltpreasfințiții și Preasfințiții Părinți ierarhi în timpul serviciilor religioase, în acord cu practica din celelalte Biserici Ortodoxe]* (en) [http://aggreen.net/vestment/liturgical_colors.html Liturgical Vestment Colors of the Orthodox Church]

==A se vedea şiși==

* [[VeşminteVeșminte]]* [[Distincţii preoţeşti|Distincţii bisericeştiDistincții bisericești]]