14.992 de modificări
Modificări
→Viața: referințe
==Viața==
Eftimie s-a născut în timpul consulatului lui Grațian în anul 377 d.Hr., la [[20 ianuarie]] în luna august. El era originar din Melitene, capitala civilă și bisericească a provinciei romane ''Armenia Inferior'' (în prezent MakatyaMalatya, Turcia) și a fost <ref name = oca>{{en icon}}[http://www.oca.org/FSLivesAllSaints.asp?SID=4&M=1&D=9 Lives of all saints commemorated on January 20]</ref>, fiind fiul unor părinți pioși și credincioși numiți Pavel și Dionisia. Pentru că mama lui Eftimie Dionisia era stearpă, părinții săi ea și cu soțul ei, Pavel, s-au rugat cu fervoare la Dumnezeu să le dea un copil. Atunci ei au avut o vedenie: ei au auzit vocea unui [[Îngeri|înger]] care le-a spus să se veselească pentru că odată cu nașterea copilului toate [[erezie|ereziile]] vor fi desființate iar pacea va cuprinde [[Biserică|Biserica]] lui Dumnezeu. De aceea, acest [[Sfinți|sfânt]] a fost [[botez]]at cu numele de Eftimie (care înseamnă ''voioșie'').
Când tatăl lui Eftimie a murit, mama sa l-a dat în grija lui Otrie, [[episcop]] de Melitene, care l-a trecut în rândul [[cler]]ului, ca [[citeț]]. Deoarece era ager în studiile sale și îi depășea pe toți ceilalți în virtuți și viață [[monahism|ascetică]], el a fost hirotonit [[preot]] cu sila și însărcinat cu supravegherea sfintelor [[sihăstrie|sihăstrii]] și [[Mănăstire|mănăstiri]]. La vârsta de douăzeci și nouă de ani, el a mers la [[Ierusalim]], unde a locuit împreună cu Sfântul [[Teoctist]] în peștera unui munte. În acea perioadă, Sfântul Eftimie a vindecat mulți oameni de boli.
O altă relatare despre clarvederea Sfântului Eftimie are legătură cu un [[călugăr]] care era pe moarte. Din afară, acest călugăr părea să fie un sfânt precaut și reținut, dar în inima sa el era desfrânat și nestăpânit deoarece a permis ca osteneala sa să fie îndulcită cu gânduri rușinoase. Deci, acest călugăr fiind aproape de sfârșit, binecuvântatul Eftimie a văzut un [[înger]] luând cu forța sufletul mizerabilului călugăr cu o suliță cu trei vârfuri. Imediat, sfântul a auzit o voce care i-a arătat toate gândurile ascunse și rușinoase ale călugărului muribund.
Când Eftimie a ajuns la vârsta de nouăzeci și șase de ani (în 473 d.Hr., 20 ianuarie), el a adormit întru Domnul. La înmormântarea lui a slujit patriarhul [[Anastasie I al Ierusalimului]], care a trebuit să aștepte o zi întreagă ca să poată încheia slujba, până ce călugării și credincioșii din [[Țara Sfântă]] și-au luat rămas bun de la sfântul monah trecut la Domnul.
==Posteritatea==
