14.992 de modificări
Modificări
completări și referințe
După [[tradiție]], o bisericuță din lemn și o [[schivnicie]] au luat ființă pe la începutul veacului al XVI-lea pe valea râului Sucevița. Legenda mai spune că puțin mai târziu, pentru răscumpărarea a cine știe căror [[păcat]]e, o femeie ar fi adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcții, care datează din anul 1581. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea domnitorului Petru Șchiopul.
Monumentul este o [[ctitorie]] comună a familiei Movileștilor - mari boieri, cărturari, personalități bisericești și chiar voievozi ai Moldovei și țării Românești în secolele XVI-XVII. Oficial, [[ctitor]]ii Suceviței sunt considerați Gheorghe Movilă, [[episcop]] de Rădăuți și ulterior [[mitropolit]] al țării, Ieremia Movilă și fratele său Simion Movilă, domni ai Moldovei.<refname="descopera">[http://www.descoperaromania.eu/obiective_turistice/bucovina/5/manastirea_sucevita DescoperaRomania.eu: Mănăstirea Sucevița]</ref>
Ridicată pe vatra unui așezământ mai vechi, Mănăstirea Sucevița a fost [[ctitor]]ită între 1581 și 1584 de [[Mitropolit]]ul [[Gheorghe Movilă]]. Casele, zidurile masive ale incintei și turnurile de apărare au fost zidite de voievodul Ieremia Movilă.
==Arhitectură==
Construit în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova - edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui [[Ștefan cel Mare și Sfânt|Ștefan cel Mare]] cu [[pridvor]]ul închis. O notă aparte o fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență „muntenești”, ele constituie un evident ecou al arhitecturii din țara Țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater având dimensiunile 100 m x 104 m, cu ziduri înalte de 6 m și groase de 3 m, prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și unul un turn de poartă, cu paraclis , peste gangul intrării (pe care se află stema Moldovei); se mai păstrează încăperi ale vechii case domnești și beciuri. De asemenea, incinta adăpostește clădirile chiliilor, muzeul și, bineînțeles, biserica.[[Imagine:Sucevita_2.jpg|thumb|left|400 px|<center>Mănăstirea Biserica Mănăstirii Sucevița - exterior</center>]] Biserica Mănăstireii Sucevița se încadrează în categoria edificiilor de cult de plan triconc, în formă de cruce, cu abside circulare, și prezintă compartimentarea caracteristică unei necropole dinastice (de la est la vest): [[altar]], [[naos]], [[gropniță]], [[pronaos]] și [[pridvor]] închis, la care se adăugă, la extremitatea vestică a laturilor de nord și sud, câte un pridvor deschis, rectangular - influență a arhitecturii din Țara Românească.<ref name="descopera"/>
Biserica cu [[hram]]ul ''[[Învierea Domnului]]'' de la Mănăstirea Sucevița a fost inclusă în siturile protejate care fac parte din ''Patrimoniul Mondial UNESCO''.<ref>fr.: [http://www.unesco.org/new/fr/media-services/multimedia/photos/whc-2010/europe-north-america/romania/ UNESCO - Service de presse - Eglise de la Ressurection du monastère de Sucevita (extension des "Eglises de Moldavie") - Roumanie], accesat 12 aprilie 2012</ref>
