Modificări

Întemeietorul mănăstirii, Martirie s-a născut în Capadocia. În anul 457, a intrat în [[Mănăstirea lui Eftimie|Lavra Sf. Eftimie]], la răsărit de Ierusalim. Găsind mănăstirea Sf. [[Eftimie cel Mare]] prea aglomerată, din cauza numărului mare de monahi care doreau să se așeze acolo, s-a retras într-o peșteră, la o oarecare distanță de aceasta și a trăit acolo o vreme în [[sihastru|sihăstrie]]. Mai târziu, sihăstria lui s-a dezvoltat într-o mănăstire de mari dimensiuni. Dezvoltarea mănăstirii a fost favorizată și de urcarea pe tronul patriarhal al Ierusalimului a fondatorului său, care probabil a înzestrat-o. Mănăstirea a ajuns, alături de altele din deșertul Iudeei, foarte cunoscută, care în perioada sa de maximă dezvoltare adăpostea sute de monahi. A împărtășit însă soartea soarta mai multor mănăstiri din [[Țara Sfântă]], fiind abandonată după invaziile arabe și cucerirea Palestinei de către aceștia.