Modificări

Salt la: navigare, căutare

Eftimie cel Mare

2.287 de octeți adăugați, 4 septembrie 2014 21:50
Posteritatea: completări
==Posteritatea==
Sfântul Eftimie cel Mare a înfiinţat numeroase comunități monastice în întreaga Palestină și/sau a fost totodată conducătorul spiritual al mai multor comunităţi monastice altor comunități întemeiate sau conduse de prieteni și/sau ucenici ai săi, care s-au construit așadar și s-au hrănit din întreaga Palestinăaceeași "școală" sau tradiție spirituală. Printre acestea, cele mai importante au fost<ref>După: S. Vailhé, "Répertoire alphabétique des monastères de Palestine", ''Revue de l'Orient chrétien'', 4 (1899), 512-542 et 5 (1900), 19-48, 272-292; Y. Hirschfeld, "List of the Byzantine Monasteries in the Judean Desert", ''Christian Archaeology in the Holy Land - New Discoveries'' (SBF coll. maior 36), Jérusalem, 1990, 1-89; [[Chiril de Schitopolis]], ''Viețile pustnicilor palestinei'', trad. de ierom. Agapie Corbu, ed. Sf. Nectarie, 2013. </ref>:
* '''Mănăstirea lui [[Teoctist din Palestina|Teoctist]] ''' (421 - sec. XII). Fondată împreună cu prietenul și împreună-nevoitorul său, avva Teoctist în pustia Cutila, inițial ca [[lavră]], transformată la scurt timp [[chinovie]] pentru monahii începători. Descoperită de Féderlin en 1894[1].*Lavrele '''Lavra de la Marda ''' (~ 426-sec. VI-VII). Așezată pe muntele Marda (probabil Masada), la sud de Marea Moartă, avva Eftimie curăță aici izvorul și zidește o biserică. Descoperită de Lagrange în 1894.*'''Mănăstirea Caparbarica ''' (~ 426-sec. VII). Întemeiată de Sf. Eftimie în "pustia Zif", în apropierea locurilor unde se spunea că [[David]] se refugiase, urmărit de regele [[Saul]]. Descoperită de Y. Hirschfeld în 1985].*'''[[Mănăstirea lui Eftimie|Lavra lui Eftimie]] ''' (428-sec. XII). Întemeiată în pustia Ruva, ca la trei stadii de Mănăstirea lui Teoctist și unde s-au păstrat multă vreme [[moaște]]le Sf. Eftimie, a fost sfințită de patriarhul [[Iuvenalie al Ierusalimului]]. Descoperită de Furrer în 1880 (vizitată de Guérin în 1874).*'''Lavra lui Marinus ''' sau a lui Fotinus (~ 440-sec. VII). Întemeiată probabil de avva Marinus, ucenic al Sf. Eftimie, convertit de acesta la creștinism și egumen al mănăstirii cuviosului Teoctist după moartea acestuia. Descoperită de Corbo în 1955.*'''Mănăstirea lui Luca ''' (~ 440-sec. VII). Déescoperită Descoperită de Vailhé în 1900.*'''Turnul [[Evdochia Împărăteasa|Evdochiei]], Mănăstirea lui Ioan Scholarul ''' (~ 455-sec. VII). Zidită pe locul unde împărăteasa [[Evdochia Împărăteasa|Evdochia]] a zidit un turn-cisternă, la circa zece stadii de lavra Sf. Eftimie și unde s-a nevoit mai târziu un ucenic al Sf. [[Sava cel Sfințit]]. Descoperită de Furrer în 1880.*'''Lavra lui [[Gherasim de la Iordan|Gherasim]]''' (~455-sec. XII?). Întemeiată de cuviosul Gherasim de la Iordan între Ierihon și Iordan, legat de cuviosul Eftimie printr-o strânsă prietenie duhovnicească, a fost după moartea avvei Teoctist o altă mănăstire unde se pregăteau frații începători înainte de intrarea în lavra Sf. Eftimie. Descoperită de Féderlin în 1903, mănăstire mănăstirea a fost restabilită și funcționează în prezent restaurată.*Mănăstirea lui Marcian (~455-sec. VII sau sec. IX). Descoperită ca mănăstire de von Riess în 1896maici.*'''Mănăstirea Sf. Sfântului Petru ''' (459-sec. VII). Descoperită de Schneider în 1934.*'''[[Mănăstirea lui Martirie]] ''' (~465-sec. VII). Întemeiată de viitorul patriarh [[Martirie al Ierusalimului]] ca o chilie monahală pentru sine însuși, când acesta se retrage după o vreme de viețuire acolo din lavra Sf. Eftimie; mănăstirea se afla la circa zece stadii de Lavra Sf. Eftimie. Descoperită de van Kasteren în 1890. În prezent ruinele mănăstirii, redescoperite, au devenit un sit turistic, în orașul israelian Ma'aleh Adumim.*'''Mănăstirea lui Ilie ''' (~465-sec. VII). Descoperită Întemeiată de Féderlin avva Ilie, un ucenic al Sf. Eftimie, originar din Arabia, în 1903.*Mănăstirea Eunucilor (~465-sec. VII)afara zidurilor [[Ierihon]]ului. Descoperită de Féderlin în 1903.*'''Mănăstirea lui Gavriil '''. (~465-sec. VII). Probabil mănăstirea Sfântului Ștefan, construită cu sprijinul împărătesei Evdochia și așezată sub ascultarea lui Gavriil, un ucenic al Sf. Eftimie, eunuc din naștere, care trăise o vreme singur în apropierea lavrei cuviosului Eftimie. Descoperită de Corbo în 1951.
==Imnografie==
6.119 modificări

Meniu de navigare