681 de octeți adăugați,
8 februarie 2007 15:22 '''Stâlpnicii''' sunt acei asceţi care trăiesc în izolare de lume în vârful unui stâlp / coloană (gr. ''stylos''), într-un spaţiu strâmt fără acoperiş. Aici, ascetul stâlpnic poate sta doar în picioare sau îngenunchiat (nu are loc pentru a se alungi), în bătaia soarelui, a vânturilor, a ploii, şi sub privirile oricărui trecător. Mâncarea stâlpnicului este doar aceea pe care oamenii vor să i-o urce, cu ajutorul unei scări sau a unei frângii.
Această formă de ascetism a apărut în Siria, în prima jumătate a secolului al V-lea, şi cel mai cunoscut practicant al ei este sfântul [[Simeon Stâlpnicul]] (389-459, prăznuit la [[1 septembrie]]).