:19. Deci cei ce se risipiseră din cauza tulburării făcute pentru Ştefan, au trecut până în Fenicia şi în Cipru, şi în Antiohia, nimănui grăind cuvântul, decât numai iudeilor.
:20. Şi erau unii dintre ei, bărbaţi ciprieni şi cireneni care, venind în Antiohia, vorbeau şi către elini, binevestind pe [[Iisus Hristos|Domnul Iisus]].
:21. Şi mâna Domnului era cu ei şi era mare numărul celor care au crezut şi s-au întors la Domnul.
:22. Şi vorba despre ei a ajuns la urechile Bisericii din Ierusalim, şi au trimis pe [[Apostolul Barnaba |Barnaba]] până la Antiohia.
:23. Acesta, sosind şi văzând harul lui Dumnezeu, s-a bucurat şi îndemna pe toţi să rămână în Domnul, cu inimă statornică.
:24. Căci era bărbat bun şi plin de [[Duhul Sfânt|Duh Sfânt ]] şi de credinţă. Şi s-a adăugat Domnului mulţime multă.:25. Şi a plecat Barnaba la Tars, ca să caute pe [[Apostolul Pavel|Saul]]:26. Şi aflându-l, l-a adus la Antiohia. Şi au stat acolo un an întreg, adunându-se în biserică şi învăţând mult popor. Şi în Antiohia, întâia oară, ucenicii [[ucenic]]ii s-au numit creştini.
Încă din secolul I Antiohia devine un [[scaun]] episcopal important și mai apoi unul din cele cinci centre ale [[pentarhie]]i.