14.992 de modificări
Modificări
m
→Arhitectură: typo
==Arhitectură==
Construit în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova - edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui [[ștefan Ștefan cel Mare și Sfânt|ștefan Ștefan cel Mare]] cu [[pridvor]]ul închis. O notă aparte o fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență „muntenești”, ele constituie un evident ecou al arhitecturii din țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater având dimensiunile 100 m x 104 m, cu ziduri înalte de 6 m și groase de 3 m, prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și unul cu paraclis peste gangul intrării (pe care se află stema Moldovei); se mai păstrează încăperi ale vechii case domnești și beciuri.
[[Imagine:Sucevita_2.jpg|thumb|left|400 px|<center>Mănăstirea Sucevița - exterior</center>]]
Biserica cu [[hram]]ul ''[[Învierea Domnului]]'' de la Mănăstirea Sucevița a fost inclusă în siturile protejate care fac parte din ''Patrimoniul Mondial UNESCO''.<ref>fr.: [http://www.unesco.org/new/fr/media-services/multimedia/photos/whc-2010/europe-north-america/romania/ UNESCO - Service de presse - Eglise de la Ressurection du monastère de Sucevita (extension des "Eglises de Moldavie") - Roumanie], accesat 12 aprilie 2012</ref>