Modificări

'''Daniel''' a fost unul din cei mari patru prooroci ai [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]] (alături de [[Isaia]], [[Ieremia]] şi [[Iezechia]]). Şi-a desfăsurat desfășurat activitatea la curţile regilor Nabucudonosor<ref>Dan1.6</ref>, sporadic la Belşaţar<ref>Dan5.12</ref>, apoi la împăraţii persani Darius <ref>Dan6.2</ref> şi Cirus<ref>Dan10.1</ref>. Fiindcă „[[Dumnezeu]] a făcut pe Daniel priceput în toate vedeniile şi toate visele”<ref>Dan 1.17</ref>, el primeşte de la Dumnezeu în câteva rânduri tălmăcirile unor vise profetice ale împăraţilor babilonieni (Nabucudonosor şi Belşaţar) şi are o serie de viziuni profetice diverse referitoare la evenimente apropiate sau îndepărtate în timp. [[Iisus Hristos|Mântuitorul]] însuşi se referă la o profeţie a proorocului Daniel referitoare la vremurile premergătoare [[Apocalipsa Sf. Ioan Teologul|apocalipsei]].<ref>Mat24.15-Dan 9.27,12.11</ref> [[Biserica Ortodoxă]] îl [[prăznuire|prăznuieşte]] la [[17 decembrie]].

Împărăteasa îi spune împăratului de Daniel, evocând faptul că acesta a dat tâlcuirea viselor lui Nabucadneţar şi de aceea a fost pus mai mare peste toţi vrăjitorii împăratului. Este chemat Daniel căruia Belşaţar îi promite că dacă va da tâlcuirea visului său va fi îmbrăcat în prurpurăpurpură, va purta un lănţişor de aur la gât şi va avea locul al treilea în cârmuirea împărăţiei. Daniel îi spune să-şi ţină darurile şi să dea altcuiva răsplătirile şi apoi dă împăratului tâlcuirea. El evocă ceea ce s-a întâmplat cu tatăl lui Beltşaţar, Nabucudonosor, care, deşi primise de la Dumnezeu împărăţie, mărire, slavă şi strălucire şi-a făcut din acestea merite proprii în mândria sa şi pentru aceasta a fost pedepsit până când şi-a dat seama de greşeala făcută şi a recunoscut că Dumnezeu stăpâneşte peste împărăţia oamenilor şi că o dă cui vrea. Daniel adaugă că, deşi împăratul Belşaţar ştia aceste lucruri, nu şi-a [[smerenia|smerit]] inima, ci inima sa s-a înălţat împotriva Domnului: vasele din Casa Domnului au fost folosite de el, mai marii lui, nevestele şi ţiitoarele lui şi ei au lăudat pe idolii lor de aur, argint, aramă, fier sau piatră, care, de fapt, nu pot auzi, vedea sau pricepe ceva în loc să slăvească pe Dumnezeu în mâna căruia sunt suflarea sa şi căile sale. De aceea a trimis Domnul acel cap de mână care a scris acele lucruri

Dariu a pus peste împărăţie 120 de dregători care erau conduşi de trei căpetenii, una dintre ele fiind Daniel. Având însă un duh înalt şi întrecându-i pe dregători şi căpetenii, împăratul Dariu se gândea să-l pună peste toată împărăţia. Atunci căpeteniile şi dregătorii au căutat să afle ceva rău despre Daniel dar nu reuşeau. Atunci s-au dus la împărat şi i-au spus să dea o poruncă împărătească că oricine va înălţa, în timp de treizeci de zile, [[rugăciunea|rugăciuni]] către vreun dumnezeu sau către vreun om, afară de împărat, va fi aruncat în groapa cu lei. Dariu este de acord şi dă această poruncă. Oamenii aceia au dat năvală în casa lui Daniel surprinzându-l cum se ruga către [[Dumnezeu]]. Împăratul s-a mâhnit şi se gândea cum să-l scape însă respectivii i-au amintit că o poruncă împărătască împărătească nu se poate schimba. Împăratul i-a spus lui Daniel,,Dumnezeul tău, căruia necurmat Îi slujeşti, să te scape!``, apoi a poruncit să-l arunce în groapa cu lei şi a sigilat groapa.,,Împăratul s'a întors apoi în palatul său, a petrecut noaptea fără să mănînce, nu i s'a adus nicio ţiitoare, şi n'a putut să doarmă." La revărsatul zorilor împăratul s-a dus în grabă la groapa cu lei şi a strigat:

Istoria vieţii lui Daniel o găsim în cartea care-i poartă numele. La Daniel face referire în trei rânduri proorocul [[Iezechiel]] (Ezec14.14,14.20,28.3). În două dintre referiri el arată neprihănirea lui, punându-l alături de alţi doi neprihniţineprihăniţi, [[Noe]] şi [[Iov]] (Ezec14.14,14.20). În cealaltă referire este adusă în discuţie [[înţelepciunea]] lui Daniel pe care împăratul Tirului credea că o depăşeşte (Ezec14.14). [[Iisus Hristos]] arată că venirea urăciunii pustiirii de care a vorbit Daniel (Dan 9.27,12.11) este unul din semnele venirii [[Apocalipsa Sf. Ioan Teologul|apocalipsei]] (Matei 24.14, Mc 13.14). [[Cartea întâi a Macabeilor]] spune că ,,Anania, Azaria şi Misail, crezând, s-au izbăvit de para focului/Daniel intru nevinovăţia sa a scăpat din gura leilor”(1Mac2.59-60)