14.992 de modificări
Modificări
m
leg. int.
'''Mănăstirea Mihai Vodă''', una dintre cele mai vechi construcţii din Bucureşti păstrate până astăzi, este o ctitorie din anul 1594 a voievodului Mihai Viteazul.<br>
Iniţial a fost amplasată în centrul unei incinte fortificate, fiind înconjurată cu ziduri, ca o cetăţuie. Complexul mănăstiresc a suferit mai multe transformări de-a lungul timpului, îndeplinind diverse funcţii, cum ar fi: reședinţă domnească, spital militar, şcoală de medicină, Arhivele Statului.<br>
În timpul regimului comunist, mai exact în ianuarie 1985 mănăstirea a fost propusă pentru demolare şi în scurt timp această propunere a fost pusă în practică. Anexele mănăstirii precum și zidul au fost dărâmate și nu mult a mai trebuit ca întregul complex să fie demolat. Datorită protestelor [[Patriarh]]iei [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]] şi memoriilor trimise de unii intelectuali ai vremii, Biserica Mănăstirii Mihai Vodă şi turnul [[clopotniţă|clopotniţei ]] au putut fi salvate, fiind translatate printr-o operaţie tehnică de mare amploare pe o distanţă de 289 m, de pe Dealul Mihai Vodă până în locul în care se află şi astăzi (Str. Sapienţei nr.4, în apropierea malului drept al Dâmboviţei).<br>
Biserica Mănăstirii Mihai Vodă are hramul Sf. [[Ierarh]] [[Nicolae al Mirelor|Nicolae]].
Cea mai veche menţionare documentară a Mănăstirii Mihai Vodă se găseşte în ''grammata'' [[patriarh]]ală din 1591 întocmită de [[egumen]]ul Evghenie de la Mănăstirea Simonopetra de la muntele Athos. Conform acestui document, Evghenie i-a cerut lui Mihai Viteazul (pe atunci Mare Ban al Craiovei) să clădească o nouă mănăstire, cea veche (Biserica Albă-Postăvari), metoh al Mănăstirii Simonopetra, aflându-se în apropierea unei mlaştini aducătoare de boli.
Banul Mihai a refăcut complet biserica mănăstirii, ulterior adăugându-i turnul [[clopotniţă]], mai multe case domneşti, casă pentru [[stareţ]]i, o sală de mese (trapeză), o bucătărie (cuhnie) şi pivniţe. De asemenea, a înzestrat mănăstirea cu mai multe moşii (13 sate dăruite de Mihai, dar şi un sat ca dar din partea soţiei acestuia, doamna Stanca), cumpărate cu suma de 472000 aspri. Podul peste râul Dâmboviţa, care făcea legătura cu mănăstirea a fost construit tot în această perioadă, sub îndrumarea lui Mihai Viteazul.
O inscripţie de pe fronstispiciul bisericii spunea: „''La anul 1594 s-a zidit această biserică, iar uşa în anul 1711, pe timpul egumenului Iosif din Milos''”. Se poate deduce de aici că înălţarea edificiului s-a finalizat în anul 1594. Cinci ani mai târziu (în august 1599), Mihai, printr-un act păstrat până în zilele noastre, a închinat acest sfânt lăcaş Mănăstirii Simonopetra de la Muntele Athos.
