14.992 de modificări
Modificări
completări şi leg. int.
Un '''Nomocanon''' (gr. νοµοκανων : de la νοµος - ''lege'', și κανων - ''rânduială, îndreptare bisericească'') este o colecție de canoane bisericești, conținând și legi civile legate de viața Bisericii. Adesea nomocanoanele cuprind și comentarii la aceste legi și canoane.
La anul 577, patriarhul [[patriarh]]ul [[Ioan Scolasticul ]] a fost redactorul primei colecții de canoane ortodoxe și legi civile legate de viața Bisericii, primul '''Nomocanon''' al Bisericii Ortodoxe.
În timpul împăratului [[Heraclie]], ''Nomocanonul'' a fost îmbogățit, versiunea sa fiind cea mai veche formă a acestei colecții care ne-a parvenit. Împărțit în două secțiuni, una cu canoane bisericești și alta cu legi sau edicte imperiale, acest ''Nomocanon'' cuprinde 14 titluri sau capitole. Această colecție a fost tradusă în [[limba slavonă]] și s-a bucurat de respect și popularitate în Biserica Ortodoxă Rusă.
Mulți alți teologi și canoniști ortodocși au scris sau redactat de-a lungul timpului Nomocanoane, culegeri de canoane sau comentarii la Nomocanoane.
Astfel, patriarhul [[Ioan Postitorul]] a compilat un Nomocanon penitențial, conținând [[Canoane bisericeşti|canoane]] de [[pocăință]].
Patriarhul [[Fotie cel Mare]] (sec. IX) a compilat o colecție de canoane și legi numită ''Nomocanonul lui Fotie''. În secolul al XII-lea, [[Teodor Balsamon]] a revizuit și comentat ''Nomocanonul lui Fotie''.