6.119 modificări
Modificări
m
dezambiguare
'''Sfânta Cuvioasă Paraschiva cea Nouă''' sau '''Parascheva de la Iași''' este o sfântă [[cuvioasă]] cinstită în întreaga Biserică Ortodoxă și îndeosebi în România, Serbia, Grecia şi Bulgaria <ref>A se vedea în această privinţă frumoasa carte-album, în limbile română, greacă şi engleză, ''Sfânta Parascheva - Călăuza pelerinilor'', Editura mitropolitană TRINITAS, Iaşi, 2000.</ref>. În România este considerată ocrotitoarea Moldovei, şi este cea mai populară dintre toţi [[sfinţi]]i ale căror [[moaşte]] se află pe teritoriul României. Sute de biserici de parohie din România sunt închinate ei pentru a le ocroti. În popor, mai este cunoscută și ca ''Sfânta Vineri'' <ref> Cel mai frecvent, această denumire atribuită Sfintei Paraschiva a fost considerată o suprapunere cu personajul și numele păgânei zeițe Venera; credem totuși că este posibil ca acest apelativ să constituie o inedită "traducere" a numelui Sfintei din limba greacă: cuvântul grecesc care desemnează ziua de vineri este ''paraskevi''.</ref>. Prăznuirea ei se face la [[14 octombrie]], când zeci de mii de oameni vin în fiecare an la Iaşi, ca să se închine la sfintele sale moaşte.
:''Nu trebuie confundată cu Sf. Muceniţă [[Parascheva Romana]].''
==Viaţa pământească==
Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în Tracia, într-un sat numit Epivata, din părinți creștini, de neam bun și bogați, având multe averi. Ei au botezat-o și au crescut-o pe Parascheva în credința creștină. Evlavioasă fiind, mergea mereu cu maica ei la biserica [[Maica Domnului|Preacuratei Născătoare de Dumnezeu]]. Într-o zi, după ce trecuse de vârsta de zece ani, mergând la biserică, a auzit acest cuvânt al [[Evanghelie]]i: "Cel ce voiește să vină după Mine, să se lepede de sine și să ridice [[Cruce]]a sa și să urmeze Mie" ([http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=9#23 Luca 9, 23] ). Auzind acestea, s-a aprins inima ei, dorind să împlinească pe dată cuvântul Evangheliei și, ieșind din biserică și întâlnind un sărac, s-a ascuns de maica sa și, dezbrăcându-se de hainele bogate pe care le purta, le-a dat lui, iar ea a îmbrăcat hainele săracului.
Ridicate din mormanul de jar, moaștele Cuvioasei au fost adăpostite provizoriu în [[altar]]ul paraclisului de la mănăstirea Sfinților Trei Ierarhi' la scurt timp după aceea au fost strămutate în noua [[catedrală]] mitropolitană din Iași (care fusese sfințită la [[23 aprilie]] 1887). Aici se găsesc și astăzi, fiind cinstite de obștea dreptcredincioșilor moldoveni, care îi cer să mijlocească pentru ei înaintea tronului ceresc, fiind socotită ocrotitoarea Moldovei.
În ședința din [[28 februarie]] 1950, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât [[canonizare]]a unor sfinți români, precum și generalizarea cultului unor sfinți ale caror moaște se găsesc în țara noastră. Hotărârea respectivă a fost pusă în aplicare în cadrul unor mari sărbători bisericesti în cursul lunii octombrie 1955. În cazul Cuvioasei Parascheva, proclamarea solemnă a generalizării cultului ei s-a făcut în catedrala mitropolitană din Iași, la [[14 octombrie]] 1955, în prezența a numeroși [[ierarh]]i români și a unor reprezentanți ai [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericilor Ortodoxe Rusă]] și [[Biserica Ortodoxă a BulgarieiBulgară|Bulgară]].
De altfel, Cuvioasa Parascheva a fost cinstită în Biserica noastră veacuri de-a rândul. Încă de la sfârșitul veacului al XIV-lea exista o biserică închinată Prea Cuvioasei Parascheva în Rășinari, lângă Sibiu, iar in anul 1408 este atestată existența unei biserici cu hramul "Sfanta Vineri" în Târgul Romanului. Multe alte biserici din Moldova sau din alte părți ale țării sunt închinate Sfintei. Chipul ei sau scene din viața ei sunt zugrăvite în multe biserici românești. Dreptcredincioșii creștini de pretutindeni o venerează atât prin participarea la slujbele din [[14 octombrie]] din fiecare an, cât și - mai ales cei din Iași și împrejurimi - prin închinarea de fiecare zi în fața cinstitelor ei moaște, toți cerându-i ocrotire și ajutor.
