'''Sfânta Cuvioasă Paraschiva cea Nouă''' sau '''Parascheva de la Iași''' este o sfântă [[cuvioasă]] cinstită în întreaga Biserică Ortodoxă și îndeosebi în România, Serbia, Grecia şi Bulgaria <ref>A se vedea în această privinţă frumoasa carte-album, în limbile română, greacă şi engleză, ''Sfânta Parascheva - Călăuza pelerinilor'', Editura mitropolitană TRINITAS, Iaşi, 2000.</ref>. În România este considerată ocrotitoarea Moldovei, şi este cea mai populară dintre toţi [[sfinţi]]i ale căror [[moaşte]] se află pe teritoriul României. Sute de biserici de parohie din România sunt închinate ei pentru a le ocroti. În popor, mai este cunoscută și ca ''Sfânta Vineri'' <ref> Cel mai frecvent, această denumire atribuită Sfintei Paraschiva a fost considerată o suprapunere cu personajul și numele păgânei zeițe Venera; credem totuși că este posibil ca acest apelativ să constituie o inedită "traducere" a numelui Sfintei din limba greacă: cuvântul grecesc care desemnează ziua de vineri este ''paraskevi''.</ref>. Prăznuirea ei se face la [[14 octombrie]], când zeci de mii de oameni vin în fiecare an la Iaşi, ca să se închine la sfintele sale moaşte.

==Minuni după moarte==

Multă vreme după aceasta, a trecut din această viață un om care își petrecuse viața în răutăți, iar trupul său a fost îngropat aproape de cel al [[Cuvios|cuvioasei]]. Dar ea n-a vrut să rabde aceasta, ci, arătându-se în vis unui sfânt bărbat, i-a zis: "Ridică trupul acesta și-l aruncă; că soare fiind și lumină, nu pot suferi întunericul și murdăria". Însă zăbovind acel dumnezeiesc bărbat, pentru că socotise arătarea cuvioasei drept un vis obișnuit, ea i s-a arătat și a doua, și a treia oară, strigându-i aceleași lucruri și mustrăndu-l cu asprime. Atunci călugărul și-a venit în sine după cum se cuvena și, după cuvântul cuvioasei, care îi arăta cu degetul locul, degrabă s-a sculat și cu sârguință a descoperit poporului vedenia sa. Atunci au alergat cu toată cetatea să împlinească porunca Sfintei. Și săpând, când s-au apropiat de sicriul ei, i-au aflat trupul cu totul nestricat și plin de bună mireasmă. Atunci i-au luat trupul și cu evlavie l-au adus în biserica Sfinților Apostoli, umplând aerul de miresme și tămâieri, cântând psalmi. Și este cu neputință a povesti în scris toate minunile care s-au săvârșit după așezarea moaștelor ei aici, din pricina mulțimii lor: șchiopi, surzi, ciungi, ologi și tot felul de bolnavi au fost vindecați; doar atingându-se cei suferinzi de racla ei, pe dată se depărta de la ei toate bolile fără leac și toate neputințele. Iar minunile care se fac prin sfintele sale Moaște nu încetează până în ziua de azi a da îmbelșugate tămăduiri, cu harul lui [[Iisus Hristos]], Cel ce a preamărit-o.

După spusele lui Eftimie și Rafail, precum și ale lui [[Meletie al Atenei]] și [[Dositei al Ierusalimului|Dositei]], patriarhul [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Ierusalimului]], Sfintele sale Moaște au fost mutate de acolo în cetatea Târnovo <ref> Veliko Târnovo de astăzi. </ref>, vechea capitală țarilor bulgari; iar de acolo s-au strămutat la Belgrad, apoi la Constantinopol. Iar de la Constantinopol, Sfintele Moaște ale Cuvioasei Parascheva au fost strămutate la Iași pe vremea domnitorului Vasile Lupu al Moldovei. Acesta, plătind datoriile pe care [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia de Constantinopol]] le avea către turci, a primit de la Patriarhul Ecumenic [[Partenie al Constantinopolului|Partenie]] (și cu îngăduința sultanului Murad al IV-lea), drept mulțumire, Moaștele Cuvioasei, pe care le-a adus cu mare cheltuială la Iași <ref> Conform relatării lui Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei de mai târziu, Vasile Lupu a cheltuit peste 300 de pungi cu galbeni pentru a putea strămuta moaștele Sfintei, întrucât conform legislației otomane era interzisă mutarea oricărui trup mort mai mult de trei mile. Iar înduplecându-l pe sultan cu bani, acesta i-a dat și un dregător și mai mulți ofițeri care să însoțească moaștele Sfintei până la Iași. </ref> Întreaga poveste a strămutării moaștelor Cuvioasei la Iași este zugrăvită pe peretele de sud al [[Biserica Sfinţii Trei Ierarhi (Iaşi)|bisericii Sfinților Trei Ierarhi]] din Iași.

Ridicate din mormanul de jar, moaștele Cuvioasei au fost adăpostite provizoriu în [[altar]]ul paraclisului de la mănăstirea Sfinților Trei Ierarhi' la scurt timp după aceea au fost strămutate în noua [[catedrală]] mitropolitană din Iași (care fusese sfințită la [[23 aprilie]] 1887). Aici se găsesc și astăzi, fiind cinstite de obștea dreptcredincioșilor moldoveni, care îi cer să mijlocească pentru ei înaintea tronului ceresc, fiind socotită ocrotitoarea Moldovei.

În ședința din [[28 februarie]] 1950, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât [[canonizare]]a unor sfinți români, precum și generalizarea cultului unor sfinți ale caror moaște se găsesc în țara noastră. Hotărârea respectivă a fost pusă în aplicare în cadrul unor mari sărbători bisericesti în cursul lunii octombrie 1955. În cazul Cuvioasei Parascheva, proclamarea solemnă a generalizării cultului ei s-a făcut în catedrala mitropolitană din Iași, la [[14 octombrie]] 1955, în prezența a numeroși [[ierarh]]i români și a unor reprezentanți ai [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericilor Ortodoxe Rusă]] și [[Biserica Ortodoxă Bulgară|Bulgară]].

[[Categorie:Sfinţi]]

[[Categorie:Cuvioşi]]

[[en:Paraskeve the New]]