Modificări

Construit în stilul arhitecturii moldoveneşti - îmbinare de elemente de artă bizantină şi gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova - edificiul, de mari proporţii, păstrează planul trilobat şi stilul statornicit în epoca lui [[Ştefan cel Mare şi Sfânt|Ştefan cel Mare]] cu pridvorul închis. O notă aparte o fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legaţi prin arcuri în acoladă) plasaţi mai târziu pe laturile de sud şi de nord; prin excelenţă „munteneşti”, ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Ţara Românească. Se menţin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră şi ocniţele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater având dimensiunile 100 m x 104 m, cu ziduri înalte de 6 m şi groase de 3 m, prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colţ şi unul cu paraclis peste gangul intrării (pe care se află stema Moldovei); se mai păstrează încăperi ale vechii case domneşti şi beciuri.

[[Imagine:Sucevita_2.jpg|thumb|left|400 px|Mănăstirea Suceviţa - exterior]]

==Iconografia==

Iconografia oglindeşte evoluţia stilului pictural moldovenesc. Cromatica vie şi strălucitoare a compoziţiilor vine în contrast cu verdele închis al fondului. Pe faţada nordică se evidenţiază în mod deosebit compoziţia „[[Scara Raiului]]”, inspirată de scrierea ascetică cu acelaşi nume a sfântului [[Ioan Scărarul]], care prezintă urcuşul duhovnicesc al omului către cer.

==Surse==