Modificări

Salt la: navigare, căutare

Introducere în Creștinismul Ortodox

6 octeți adăugați, 20 februarie 2012 14:38
Dumnezeu: corect. grafie şi evitare exprimare la pers. I
:''Articol principal: [[Sfânta Treime]]''
Creştinii ortodocşi slăvesc pe [[Tatăl]], pe [[Fiul]] şi pe [[Sfântul Duh]]&mdash;'''Sfânta Treime''', singurul '''Dumnezeu'''. Urmând [[Sfânta Scriptură|Sfintele Scripturi]] şi învăţătura [[Sfinţii Părinţi|Sfinţilor Părinţi]], [[Biserica Ortodoxă]] mărturiseşte că [[Sfânta Treime]] înseamnă trei Persoane (''[[ipostas|ipostasuri]]''), care împărtăşesc aceeaşi substanţă sau natură (gr. ''ousia''). Această credinţă poate să pară paradoxală, dar acesta este modul în care Dumnezeu ni S-a revelat. Toate cele trei Persoane sunt cosubstanţiale consubstanţiale Una cu Cealaltă, va să zică, Ele sunt fiind de aceeaşi esenţă (grgrec. ''homoousios'') şi coeterne. Nu a existat niciodată un timp <ref>Admitem Se admite uneori să folosim folosirea unor termeni improprii (ca cel de "timp"„timp”) pentru a verbaliza viaţa intratrinitară.</ref> în care Una dintre Persoanele Treimii să nu fi existat. [[Dumnezeu]] este dincolo şi înainte de timp şi totuşi lucrează înăuntrul timpului, mişcându-Se şi vorbindu-ne în cadrul istoriei.
[[Dumnezeu]] nu este o substanţă impersonală sau doar o "mare forţă"„mare forţă”, ci, mai degrabă, fiecare dintre Persoanele Divine este în legătură personală, de iubire: intratrinitară, pe de o parte, şi cu creaţia, pe de altă parte. Dumnezeu nu este un nume pentru trei zei (i.e. politeism), ci, dimpotrivă, credinţa ortodoxă este monoteistă şi, în acelaşi timp, [[Triadologie|trinitariană]]. Dumnezeul [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Creştin Ortodoxe]] este Dumnezeul lui [[Avraam]], [[Isaac]] şi [[Iacov]], adică "Cel viu"„Cel viu”, care lucrează în creaţia Sa: '''EU SUNT''' care S-a revelat pe Sine lui [[Moise]], în rugul aprins (Eu Sunt Cel Ce Sunt - Exodul 3, 14).
Sursa şi unitatea Sfintei Treimi este [[Tatăl]], din care se naşte fără de timp [[Fiul]] şi din care purcede [[Sfântul Duh]]. Astfel, Tatăl este, în acelaşi timp, fundamentul unităţii [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]], cât şi al distincţiei. A încerca să înţelegi nenaşterea (Tatăl), naşterea (Fiul), sau purcederea (Duhul Sfânt) conduce la nebunie, spune Sfântul [[Grigorie Teologul]] , şi, astfel, [[Biserica]] se apropie de Dumnezeu în mister divin, [[teologia apofatică|apofatic]], fiind mulţumită să-L întâlnească personal pe Dumnezeu şi să realizeze, în acelaşi timp, neputinţa minţii umane de a-L înţelege.
Afirmaţia principală în legatură legătură cu ceea ce crede [[Biserica]] despre [[Dumnezeu]] este găsită în [[Crezul Niceo-Constantinopolitan]].
==Hristologie==
14.992 de modificări

Meniu de navigare