Modificări

Un '''arhimandrit''' (Sl. ''Arhimandritu''; Ngr. ἀρχιμανδρίτης - "şeful mai-marele unei turme de oi") este un [[ieromonah]] (preot călugăr) care a fost ridicat la un rang onorific, cu un nivel mai mic sub imediat inferior rangului de [[episcop]]. Este cel mai mare titlu ce poate fi acordat unui călugăr (de regulă pentru merite duhovniceşti şi/sau administrative deosebite), imediat superior celui de [[protosinghel]]. Arhimandritul poate să fie [[stareţ]] al unei mănăstiri sau să slujească pe lângă un [[episcop]].

Ca formulă de politeţe în [[Cler (formule de adresare)|adresarea]] către arhimandriţi se foloseşte ''PreacuvioasePărinte'' (Preacuvios Preacuviosul Părinte - în adresare indirectă) sau ''Înalt PreacuvioasePărinte'' (Înalt Preacuvios - în adresare indirectă).

Deşi în unele Biserici locale arhimandriţii pot fi socotiţi echivalentul [[protopop]]ului din rândul clerului căsătorit (cu toate că au un rang mai înalt), în Biserica Ortodoxă Română arhimandriţii nu au o funcţiune funcţie administrativă în Biserică, aşa cum au protopopii (în protopopiatele lor), ci sunt doar un rang bisericesc monahal onorificconferit de [[chiriarh]] cu aprobarea Sf. Sinod (art. 81.3 din ''Statutul BOR''). Arhimandriţii fac parte dintre candidaţii eligibili pentru rangul de episcop eparhiot (art. 130 din Statut).

În limba greacă, iniţial termenul de ''arhimandritularhimandrit'' era echivalent cu cel de ''[[egumen]]'', titlul tradiţional pentru [[stareţ]]ul unei [[mănăstire|mănăstiri]], dar după secolul al VI-lea, acesta a început să fie folosit doar pentru stareţii mănăstirilor foarte mari sau importante, adesea având mai multe mănăstiri sub îndrumarea saîndrumare.

* ''[http://www.patriarhia.ro/_upload/documente/statutul_bor.pdf Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române ]''(2008 - ultima variantă oficială)* ''[http://www.nistea.com/regula.htm Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a mănăstirilor]''