14.992 de modificări
Modificări
Anularea modificării 25483 făcute de Vladimir-Adrian (Discuție) corect. leg. int.
În jurul anului 1500, pe domeniul feudal al Cetăţii Neamţului, pe valea Pârâului Secu, se aşează un grup de [[sihastru|sihaştri]] care vor întemeia mai apoi, în anul 1530, sub conducerea [[Ieroschimonah]]ului Zosima, [[călugăr]] de la [[Mănăstirea Neamţ]], schitul cu acelaşi nume: [[Schit]]ul lui Zosima.
Domnitorul Petru Rareş (1527-1546) a clădit biserica Schitului Zosima pe locul actualei biserici a [[cimitir]]ului mănăstirii. Schitul a fost îngrădit cu zid de piatră în anul 1550 de către Doamna Elena, soţia voievodului, şi de fiii săi. Din acest zid se mai păstrează astăzi o mică parte, la intrarea în mănăstire, în dreptul actualei biserici a cimitirului, unde, în urma cu cinci secole, fusese poarta de intrare în schit şi [[clopotclopotniță|clopotniţa]] acestuia.
Acelaşi domnitor, Petru Rareş, în prima lui domnie, a întărit stăpânirea asupra pământurilor ce aparţineau moşiei Cetăţii Neamţului, dăruindu-le călugărilor de pe valea Pârâului Secu. [[Episcop]]ul [[Melchisedec Ştefănescu]], vorbind despre începuturile Mănăstirii Secu, aminteşte că până în anul 1910, pe zidul clopotniţei din mănăstire, în nişa unde se află acum o frescă cu Sf. [[Ioan Botezătorul]], se găsea pisania originală de la biserica construită de Voievodul Petru Rareş, pisanie care s-a deteriorat din cauza asprimii vremurilor.
