[[Imagine:Elias.jpg|thumb|250px|'''Sfântul şi Măritul Prooroc Ilie Tesviteanul''']]{{VechiulTestament}}
Sfântul şi Măritul [[Prooroc]] '''Ilie Tesviteanul''' (în ''ebraică'': אליהו; în ''greacă'': Hλίας) este unul dintre cei mai mari [[Prooroc|profeţi]] trimişi de Dumnezeu. Numele lui se poate traduce prin ''cel al cărui stăpân este Dumnezeu'', sau ''stăpânul meu este Dumnezeu''. Faptele sale sunt descrise în [[Vechiul Testament]], dar se fac multe referiri la el şi în [[Noul Testament]].<br>
[[Prăznuire|Prăznuirea]] sa în [[Biserica Ortodoxă]] se face pe [[20 iulie]].
Când secă şi râul Chorrath, Dumnezeu îl trimise pe Ilie la Sarepta Sidonului, lăsându-l să vadă de-a lungul drumului efectele dezastruoase ale secetei. Ilie ajunse la o văduvă săracă, păgână, care aduna lemne pentru a coace pâine pentru ea și fiul ei. În ciuda sărăciei, ea puse înainte de toate datoria ospitalității și îndată ce Proorocul i-o ceru, ea îi pregăti o pâine, cu făina și uleiul pe care le mai avea. Primi fără întârziere răsplata ospitalității sale: la cuvântul Proorocului, covata sa cu făină și ulciorul cu ulei nu se mai goliră până la revenirea ploii. Trecuseră câteva zile de când Ilie era găzduit la aceasta văduvă, când fiul ei muri. Cum femeia, în durerea ei, îl acuza pe omul lui Dumnezeu ca ar fi adus nenorocirea asupra casei ei, Ilie îl luă pe copil, şi după ce suflă de trei ori asupra trupului neînsuflețit, chemându-l cu strigăte puternice pe Dumnezeu, el îl înapoie pe tânărul băiat viu mamei sale, profețind astfel învierea morților (I Regi [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=68&cap=17 17:2-24]).
După ce au trecut trei ani de secetă, preabunul Dumnezeu, văzând că omenirea se topeşte de foamete, s-a milostivit şi a zis către robul Său Ilie: "''Du-te şi te arată lui Ahab, pentru că voiesc să miluiesc lucrul mâinilor mele, să dau ploaie şi să adap pământul cel uscat prin cuvântul gurii tale, ca să-l fac aducător de roade; căci acum şi Ahab se pleacă spre pocăinţa şi te caută, voind să te asculte la ceea ce-i vei porunci''". Plecând Proorocul Ilie din Sarepta Sidonului, s-a dus în Samaria la regele Ahab.<br>
În drumul său, l-a întâlnit pe un sfetnic al regelui, numit Obadia. Acesta era temător, pentru că el luase apărarea unor prooroci în faţa regelui Ahab (care voia să îi ucidă, instigat de soţia sa Izabela) şi chiar le salvase viaţa ascunzîndu-i în peşteri. La porunca lui Ilie, Obadia şi-a făcut totuşi curaj şi s-a dus la rege, pe care l-a convins să îl întâlnească pe Ilie (I Regi [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=68&cap=18 18:1-17]).
Ahazia căzând bolnav, a vrut să consulte oracolul zeului Baal. Ilie a ieşit în calea trimişilor regali, mustrându-i pentru faptul că se adresau unui idol păgân, în loc să se roage Dumnezeului părinţilor lor, şi a proorocit moartea iminentă a lui Ahazia, ceeace s-a şi întâmplat în scurt timp.
Când s-a apropiat vremea în care voia Domnul să îl ia pe Ilie la sine, sfântul prooroc şi cu Elisei (care devenise ucenicul său) mergeau de la cetatea Ghilgal spre cetatea Betel. Ilie, cu smerită cugetare, voia să tăinuiască faţă de Elisei preamărirea ce era să i se facă de către Dumnezeu, şi a zis către Elisei: "Rămâi aici, te rog, căci Domnul mă trimite până la Betel". Elisei, cel care mai târziu avea să devină şi el un sfânt şi mărit prooroc, ştiind deasemenea din dumnezeiasca descoperire ceea ce era să fie, i-a răspuns: "Viu este Domnul şi viu este sufletul tău, că nu te voi părăsi". Acestea s-au repetat şi la Ierihon şi la Iordan.<br>Când amândoi sfinţii prooroci au ajuns la râul Iordanului, Ilie a luat cojocul său şi, învârtindu-l, a lovit apa cu acesta; apa s-a despărţit în două şi au trecut amîndoi ca pe uscat. După ce au trecut ei Iordanul, Ilie a zis către Elisei: "Cere de la mine ce vrei, mai înainte de a fi luat de la tine". Elisei a răspuns: "Cer ca darul din tine să fie îndoit în mine". Ilie i-a zis: "Greu lucru ai cerut; însă, dacă mă vei vedea cînd voi fi luat de la tine, ţi se va împlini cererea; iar de nu mă vei vedea, nu ţi se va împlini cererea".<br>
Pe cînd mergeau ei şi grăiau, deodată s-a arătat între amândoi un car cu cai de foc şi Ilie a fost luat spre cer. Elisei privea şi striga: "Părinte! Părinte! Carul lui Israel şi călărimea lui!", ca şi cum ar zice: "O, părinte, tu ai fost toată puterea lui Israel, care mai mult cu rugăciunea şi cu râvna ta ai ajutat împărăţia lui Israel, decât multă mulţime de viteji şi de călăreţi înarmaţi", şi nu l-a mai văzut. Elisei s-a apucat de hainele sale şi le-a rupt tânguindu-se. Atunci a căzut de sus cojocul lui Ilie, lăsat peste dânsul şi, luându-l, a stat pe malul Iordanului; deci, despărţind cu el apa ca şi Ilie, a trecut pe uscat; şi astfel s-a făcut moştenitor darului care lucra în învăţătorul lui (II Regi [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=69&cap=2 2:1-15]).
Sf. [[Apostolul Pavel|Apostol Pavel]] (Romani [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=70&cap=11 11:2-3]), pentru a ilustra argumentul lui că Dumnezeu nu s-a lepădat niciodată de poporul său, se referă la o împrejurare grea din viaţa lui Ilie Tesviteanul care se plângea Domnului: "Doamne, pe proorocii Tăi i-au omorît, altarele Tale le-au surpat; am rămas eu singur, şi ei caută să-mi ia viaţa", iar Dumnezeu îl ajută să izbândească asupra vrăjmaşilor păgâni.
După Sf. [[Apostolul Matei|Apostol şi Evanghelist Matei]] insuşi însuşi [[Iisus]] spune despre Ioan Botezătorul: "Şi, dacă vreţi să înţelegeţi, el este Ilie, care trebuia să vină. Cine are urechi de auzit, să audă" (Matei [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=11 11:11-15]). Se poate remarca asemănarea dintre Sf. Ilie şi Sf. Ioan Botezătorul în ce priveşte austeritatea şi puterea mustrărilor pe care le făceau celor păcătoşi. Chiar şi aspectul fizic este asemănător în descrierile din [[Sfânta Scriptură|cărţile sfinte]] despre cei doi. Astfel în II Regi [http://bibliaortodoxa.ro/vechiul-testament/69/IV%20Regi 1:8] se spune: "Ahazia le-a zis: «''Ce înfăţişare avea omul acela care s-a suit înaintea voastră şi v-a spus aceste cuvinte?''»; Ei au răspuns: «''Era un om îmbrăcat cu o manta de păr şi încins cu o curea la mijloc''»; Şi Ahazia a zis: «''Este Ilie, Tesviteanul''»", iar în Matei [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=3 3:4] Sf. Ioan Botezătorul este descris astfel: "Ioan purta o haină de păr de cămilă, şi la mijloc era încins cu o cingătoare de piele".
Apariţia în slavă a lui Ilie pe Muntele Tabor, în momentul [[Schimbarea la Faţă|Schimbării la Faţă]] a lui Iisus Hristos, i-a uimit şi înspăimântat pe cei trei ucenici care îl însoţeau atunci pe Mântuitorul. Ei s-au liniştit însă văzând că Ilie şi Moise au vorbit cu El (Matei [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=17 17:1-8], Marcu [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=53&cap=9 9:2-8], Luca [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=9 9:28-36]).
==Cinstirea Sfântului prooroc Ilie Tesviteanul==
[[Imagine:sf_ilie.jpg|thumb|280px|right|Suirea la cer a Sf. Ilie - pictură populară]]
Pe [[20 iulie]], [[Biserica Ortodoxă]] [[Prăznuire|sărbătoreşte]] suirea la cer a Sfântului şi Măritului Prooroc Ilie Tesviteanul. Numele său este purtat de mulţi creştini - statisticile existente la nivel național arată că, din totalul celor aproximativ 22 milioane de români, peste 120.000 de persoane poartă numele Sfântului Ilie.<br>
Multe biserici, de la oraşe sau de la sate, au [[hram]]ul Sf. Ilie.
[[Categorie:Sfinţi din Vechiul Testament]]
[[Categorie:Prooroci]]
[[en:Elijah]]
[[fr:Élie le Thesbite]]