Modificări

==Binefacerile prieteniei==

Prietenul îţi dăruieşte priviri prietenoase care înveselesc inima<ref>Prov 15.30</ref>, iar cuvintele sale sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet şi sănătoase pentru oase<ref>Prov 16.24</ref>, fiind curate înaintea Domnului.<ref>Prov 15.30</ref> Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună<ref>Prov 12.26</ref> şi sfaturile pline de dragoste ale unui prieten sunt tot atât de dulci precum untdelemnul şi tămâia înveselesc inima.<ref>Prov 27.9</ref> Mustrările sale sunt preferabile unei prietenii ascunse<ref>Prov 27.5</ref>, căci rănile pricinuite de ele dovedesc credincioşia lui.<ref>Prov 27.6</ref> Prietenul adevărat iubeşte oricând, chiar în nenorocire când ajunge ca un frate<ref>Prov 17.17</ref> sau chiar mai mult<ref>Prov 18.24</ref>. La limită poţi ajunge să-l ,,iubeşti ca pe tine însuţi”<ref>Deut32.6-11</ref> aşa cum face Ionatan, fiul lui Saul, care-l iubea pe David ,,ca pe sufletul din el”<ref>1Regi18.1</ref> Dacă este în suferinţă, prietenul are drept la mila, compasiunea, mângâierea sufletească a prietenilor.<ref>Iov2.11, 6.14, 42.11, 19.21, 42.10</ref>Prietenul adevărat este sensibil la durerea celuilalt precum psalmistul. Acesta, când erau prietenii lui bolnavi, se îmbrăca cu sac, îşi smerea sufletul cu post, şi se ruga cu capul plecat la sân, umbla plin de durere ca pentru un prieten, ca pentru un frate; cu capul plecat, ca de jalea unei mame.<ref>Ps35.14</ref>

==Însoţiri interzise şi însoţiri periculoase==

Sunt interzise însoţirile cu cei lacomi de câştig capabili de furt şi crimă<ref>Prov1.10-19</ref>, cu oamenii neastâmpăraţi<ref>Prov24.21)</ref>, de asemenea cu cei mânioşi ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, şi să-ţi ajungă o cursă pentru suflet, avertizează Solomon<ref>Prov 22.24-25</ref> Curvarul, lacomul de bani, închinătorul la idoli, defăimătorul, beţivul sau hrăpareţul care se crede creştin este extrem de periculos, nu trebuie nici să mâncăm cu el, scrie apostolul Pavel ; el este curvar spiritual.<ref>1Cor5.9-13</ref>

Dumnezeu-Hristos este prieten<ref>Iov29.4,Is41.8, Ier3.4</ref> cu oamenii neprihăniţi<ref>Prov3.32</ref>,care se tem de el <ref>Ps25.14, Ps119.63</ref> şi păzesc poruncile Lui <ref>Ps119.63</ref>, precum apostolii, pe care nu îi mai numeşte robii săi, căci robul nu ştie ce face stăpânul său, ci îi numeşte prietenii săi pentru că le-a făcut cunoscut tot ce a auzit de la Tatăl Său.<ref>Ioan15.12-17, Lc12.1-5</ref> Iov îşi aminteşte cu nostalgie: Cum nu sunt ca în zilele puterii mele, când Dumnezeu veghea ca un prieten peste cortul meu,<ref>Iov29.4</ref> Prieten cu Iisus este cel ce împlineşte porunca Lui.<ref>Ioan15.14</ref> Hristos este în acelaşi timp şi prietenul vameşilor şi al păcătoşilor.<ref>Mat11.19, Lc7.34</ref> Omul trebuie să se împrietenească cu virtuţile, spre exemplu cu înţelepciunea, spune Solomon<ref>Prov7.4</ref> Jertfa lui Iisus este expresia celei mai înalte iubiri faţă de prieteni : ,,nu este mai mare dragoste decât să-şi dea cineva viaţa pentru prietenii săi” , spune însuşi Mântuitorul.<ref>Ioan15.12-17</ref>

==Note==

<references />