Înţeleptul rege al Israelului arată că ,,cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit.”(Prov10.19) şi faptul că ,,pe înţelepţi îi păzesc buzele lor”.(Prov14.3). Vorba puţină şi cumpănită este într-atât de caracteristică înţeleptului încât ,,chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura. (Prov17.28).
El nu răspunde deloc la defăimări căci ,,Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace".(Prov11.12). 1Înţelepciunea Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. (Prov19.11) Înţeleptul să răspundă nesăbuitului ca să nu se creadă înţelept, dar nu după nesăbuinţa sa .(Prov26.4-5) - chiar dacă pace între ei nu poate fi(Prov29.9) 11Nebunul Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpîneşte. (Prov29.11) ) 29Cine Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii (Prov14.29), . În plus, înţeleptul ascunde ocara (la adresa lui sau a altora) când o aude . (Prov12.16) Cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mînia.(Prov29.8) Mînia Mânia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s'-o potolească(Prov16.14) , Buzele înţelepte sunt un lucru scump.(Prov20.15).Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui .(Prov16.23)Buzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată.(Prov15.7)Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie.(Prov15.2)18Cine Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare. -(Prov12.18) Cuvintele unui înţelept sunt plăcute (Prov16.23) căci dacă ar spune cuvinte neplăcute s-ar asemăna cu un vrăjitor al cărui şarpe muşcă pentru că nu a fost vrăjit . (Ecl10.11-12)
==Înţelepciunea, meşterul lui Dumnezeu la crearea lumii==
Înţelepciunea este cea dintâi dintre lucrările lui Dumnezeu, fiind aşezată din veşnicie, înainte de orice început, ea fiind meşterul lui Dumnezeu în crearea lumii (Prov3.19, Prov8.22-31). Cu ajutorul înţelepciunii cârmuiesc împăraţii, dregătorii şi voievozii înţelepţi şi drepţi. Niciun lucru de preţ nu se poate asemui cu înţelepciunea.(Prov8.11)(Prov16.16)-(Prov25.12) (Prov8.14-21). Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în râtul unui porc. (Prov11.22) Înţelepciunea are un sălaş necunoscut, preţuieşte mai mult decât mărgăritarele. Ea a fost folosită la începutul creaţiei când Dumnezeu a dat legi creaţiei sale; atunci a fost pusă la încercare.( Iov28.12-27)
