Modificări

Cel între [[sfinţi]] Părintele nostru '''Nicolae al Mirelor Lichiei''', [[Făcător de minuni|făcătorul de minuni]] a fost [[arhiepiscop]] de Mira, în sudul Asiei Mici (Turcia de azi), în secolul al IV-lea. Deși Deşi este cunoscut și şi [[venerare|cinstit]] nu numai în [[Biserica Ortodoxă]], ci chiar în întreaga lume creștinăcreştină, sunt cunoscute puține puţine date istorice despre viața viaţa sa. Se știe ştie că a fost arhiepiscop de Mira și şi că a participat la [[Sinodul I Ecumenic|Sinodul de la Niceea]] din anul 325. În afară de cinstirea care i se aduce ca [[sfânt ocrotitor]] al multor țări ţări (în special în Grecia și Rusia) și orașeşi oraşe, el este și şi sfântul ocrotitor al celor ce practică diferite meserii, ca de exemplu marinarii. Biserica face prăznuirea Sfântului Nicolae pe [[6 decembrie]], precum și şi la [[9 mai]] (mutarea [[Moaşte]]lor sale) și şi pe [[29 iulie]] (data nașterii sale).

==Viața Viaţa ==

Conform [[tradiţie]]i, Sfântul Nicolae s-a născut în privincia Licia (Lichia) din sudul Asiei Mici (Turcia de azi), în orașul oraşul Patara. A fost unicul fiu al unei familii foarte înstărite și şi evlavioase. Data nașterii naşterii sale nu este cunoscută.

Copil fiind, a dovedit hărnicie la învățătură și învăţătură şi o viață viaţă virtuoasă, ceea ce a făcut ca el să crească duhovnicește și duhovniceşte şi în înțelepciunea creștinăînţelepciunea creştină. Nu avea încă vârsta judecățiijudecăţii, când el s-a deprins cu rugăciunea și şi înfrânarea, virtuți virtuţi ce mai târziu i-au potolit patimile trupului și şi i-a ușurat desăvârșirea uşurat desăvârşirea sufletului.

A rămas de timpuriu orfan de ambii părințipărinţi. Cel care avea să fie o fală a creștinitățiicreştinităţii, n-a făcut precum tânărul risipitor din Sfânta [[Evanghelie]], ci, dimpotrivă, într-una din zile, a strâns în fața faţa casei sale pe toți toţi săracii și şi oropsitii din acel ținut și ţinut şi le-a dăruit toate bogățiile moștenitebogăţiile moştenite, pe care el le socotea a fi deșertăciunideşertăciuni, și şi l-a urmat pe Domnul Iisus Hristos. În auzul evlaviosului Nicolae răsunau cuvintele Mântuitorului : "Vinde toate câte ai și şi împarte la săraci și şi vei avea comoara comoară în ceruri." Și Şi ca să se apropie și şi mai mult de Acesta, el s-a îndreptat spre Țara Ţara Sfântă, dornic să calce pe drumurile sfințite sfinţite de pașii paşii Mântuitorului și şi ai [[ucenic]]ilor Lui, astfel să se întărească și şi mai mult în credințăcredinţă.

Tânăr fiind, face mai multe [[pelerinaj]]e în Palestina și şi Egipt. Nu se știe ştie dacă a fost ales episcop în cetatea Mira, la cererea credincioșilorcredincioşilor, care rămăseseră fără pastor, dar conform tradiției tradiţiei aceasta s-a întâmplat înainte de a fi închis, în timpul [[Persecuţii împotriva creştinilor|persecuţiilor]] lui DioclețianDiocleţian; a fost eliberat după urcarea pe tron a Sfântului [[Constantin cel Mare|Constantin]]. Sfântul mai este cunoscut și şi ca apărător al Ortodoxiei împotriva [[Arianism|arienilor]]. Conform [[tradiţie]]i, a fost prezent la [[Sinodul I Ecumenic|Sinodul de la Niceea]], deşi numele său nu apare în documentele din acea perioadă. A trecut la Domnul pe [[6 decembrie]], cândva între anii 342 și şi 352.

Multe din detaliile cunoscute ale vieții vieţii lui apar abia în surse medievale. Sfântul [[Metodie I al Constantinopolului|Metodie]], [[patriarh]] al [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Constantinopolului]] la mijlocul secolului al IX-lea a scris o ''Viață Viaţă a Sfântului Nicolae'' în care notează că sfântul era cunoscut majorității creștinilormajorităţii creştinilor, astfel încât e posibil ca această scriere să se fi bazat pe tradiția tradiţia orală și şi pe legendele care circulau la acea vreme. Metodie amintește aminteşte că Sf. Nicolae a fost crescut după cuviință cuviinţă de părinți binecredincioși și povestește părinţi binecredincioşi şi povesteşte cum Sfântul le-a înzestrat pe cele trei fiice ale unui cetățean cetăţean din Patra care sărăcise, din moștenirea moştenirea pe care o avea de la părințipărinţi.

Prăznuirea sa se făcea deja în vremea împăratului [[Iustinian]], la două secole după moartea sa. După ce a apărut ''ViațaViaţa'' lui, cea scrisă de Metodie, el a fost recunoscut și şi cinstit în întreaga Europă și şi mai ales în Italia. Când Mira a fost cucerită de sarazini în anul 1034, multe orașe oraşe italiene au început să plănuiască "salvarea" [[moaşte]]lor sale. În anul 1087, forțe forţe armate din Bari (Italia) au atacat Mira și şi au luat cu ei moaștele moaştele sfântului de la păstrătorii lor greci legitimi. Moaștele Moaştele Sfântului au fost duse la Bari și așezate şi aşezate într-o biserică închinată Sfântului. Faima sa a crescut. Povestirea conform căreia sfântul salvase niște nişte marinari din Marea Egee de la înec l-a consacrat ca sfânt ocrotitor al marinarilor. Popularitatea sa a crescut în asa aşa măsură în Rusia încât aproape toate bisericile au colţ de rugăciune închinat sfântului Nicolae, şi multe îl au pe Sfântul Nicolae ca al doilea ocrotitor (hram).

Sfântul Nicolae a făcut multe minuni, aşa cum arată Istoria istoria vieţii sale. A izbăvit de la moarte pe trei bărbaţi năpăstuiţi pe nedrept. Pe când aceştia erau în închisoare, au aflat de timpul când aveau să fie omorâţi şi au chemat pe sfânt în ajutor; i-au pomenit şi de binefacerile ce le făcuse cu alţii, cum izbăvise de moarte pe alţi trei bărbaţi din Lichia. Iar Sfântul Nicolae, cel grabnic spre ajutor şi gata spre apărare, s-a arătat în vis împăratului şi eparhului (administratorul provinciei); pe eparh l-a mustrat pentru că a defăimat în faţa împăratului pe cei trei bărbaţi, iar împăratului i-a arătat şi i-a dovedit ca bărbaţii aceia sunt nevinovaţi şi că din [[invidie|pizmă ]] au fost pârâţi că au uneltit împotriva lui. Şi aşa i-a izbăvit Sfântul Nicolae de la moarte.

Dar Sfântul Nicolae nici după moarte nu şi-a uitat turma sa. Că în fiecare zi face cu îmbelşugare bine celor ce au nevoie şi-i izbăveşte de tot felul de primejdii şi nevoi, Căci căci şi acum, ca şi atunci, Acelaşi Dumnezeu lucrează prin sfântul Său minunile Sale cele fără de număr.

În timp, faima sa în nordul Europei ca sfânt [[episcop]] a lăsat locul imaginii celui care făcea cadouri copiilor (după cum a făcut cadou bani celor trei tinere fete ca să le izbăvească de vânzare), în general pe data de [[6 decembrie]]. Când imigranții imigranţii din țările ţările germanice și şi nordice au început să se așeze aşeze pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, imaginea Sfântului Nicolae, ''Sinterklaas'' cum îl numeau olandezii, s-a schimbat încet, transformându-l în modernul "Santa Claus", Moș Moş Crăciun de la noi, care însă uneori nu mai are decât prea puțin puţin de-a face cu spiritualitatea creștinăcreştină.

:țişi-ai pus sufletul tău pentru poporul tău; :mântuit-ai pe cei nevinovați nevinovaţi din moarte. :Pentru aceasta te-ai sfințitsfinţit, ca un mare slujitor tainic al harului lui Dumnezeu.

Iată indicațiile indicaţiile ''Erminiei'' lui [[Dionisie din Furna]] (ed. Sophia, BucureștiBucureşti, 2000) pentru iconografia Sfântului Nicolae:

*Sfântul Nicolae trebuie zugrăvit "bătrân, pleșuvpleşuv, cu barba rotundă", fără mitră și şi îmbrăcat în [[felon]], nu în [[saccos]], purtând una din următoarele ziceri: "Cela ce ai dăruit nouă aceste rugăciuni obștești și obşteşti şi împreună glăsuitoare..." sau ("cuvioșeascăcuvioşească"): "Unul este Dumnezeu, Tatăl Cuvântului cel viu, ființa înțelepciunii și înţelepciunii şi a puterii, și şi chipul Celui de-a pururea veșnicveşnic" (cf. pp. 151, 310).

*La pictura [[trapeza|trapezei]] unei mănăstiri, este reprezentat în registrul al II-lea, sub Cina cea de Taină, împreună cu ceilalți ceilalţi mari Sfinți Sfinţi ierarhi, toți toţi "cu veșminte cuvioșești și veşminte cuvioşeşti şi cu scrisuri". Aici, pe înscrisul Sf. Nicolae citim: "Unul este Dumnezeu, Tatăl Cuvântului cel viu, ființa înțelepciunii și fiinţa înţelepciunii şi a puterii, și şi chipul Celui de-a pururea veșnicveşnic" (p. 239).

Alte reprezentări ale Sfântului (ciclul vieţii şi al minunilor sale) găsim la pp. 173-174 din ''Erminie'' (ediția ediţia amintită mai sus).