5.289 de modificări
Modificări
fără descrierea modificării
Taina Mărturisirii sau a Spovedaniei, este una din cele şapte Taine şi cuprinde patru părţi.
Prima parte este durerea inimii pentru păcate[[păcat]]e. Să-i pară rău şi să plângă pentru păcatul prin care a supărat pe Dumnezeu.
A doua este spovedania prin viu grai la duhovnic.
A treia este facerea canonului[[canon]]ului, prin hotărârea în faţa preotului [[preot]]ului că-l va face.
A patra parte, cheia Sfintei Spovedanii, este dezlegarea păcatelor, prin punerea mâinilor preotului pe capul credinciosului. Acesta, după canonul 8 al [[Sinodul I Ecumenic|Sinodului I Ecumenic]], se numeşte epicleza duhovniciei, adică venirea [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt ]] peste capul celui ce s-a mărturisit curat. Că nu se poate încheia taina Sfintei Spovedanii, decât atunci când a pus preotul mâna pe capul celui ce se mărturiseşte, după cum arhiereul [[arhiereu]]l pune mâna pe capul diaconului [[diacon]]ului sau al preotului, când îl hirotoneşte şi vine Duhul Sfânt prin succesiune apostolică[[apostol]]ică.
Deci, la fel şi aici, Duhul Sfânt vine prin mână preotului, să dezlege sufletul care s-a spovedit.
Una din marile datorii duhovniceşti, atât ale monahilor, cât şi ale creştinilor, este spovedania păcatelor. Trebuie să ştim mai întâi că toţi greşim înaintea lui Dumnezeu, unii mai mult, alţii mai puţin, şi nimeni nu este fără de păcat.
Acest lucru ni-l arată [[Sfânta Scriptură ]] care zice : Toţi multe greşim. Iar de vom zice că păcat nu avem, pe noi înşine ne înşelăm şi adevărul [[adevăr]]ul nu este în noi; iar dacă ne vom mărturisi păcatele, credincios şi drept este Dumnezeu, ca să ne ierte nouă păcatele şi să ne curateasca curăţească pe noi de toată întinaciunea întinăciunea şi nedreptatea.
==Valoarea spovedaniei==
Dacă mi-am mărturisit cu [[pocăinţă|căinţă ]] şi cu pregătire cuvenită şi m-am spovedit curat, preotul, numai dacă a pus mâna pe cap şi a zis : " Dumnezeu să te ierte ", păcatele mele s-au ridicat.
Iar dacă nu m-am dus cu căinţă şi cu pregătire cuvenită la cel mai iscusit duhovnic, şi n-am ştiut să mă mărturisesc curat, să descopăr toate păcatele mele, să primesc canon pentru ele şi să le părăsesc, pot să fac o mie de dezlegări, că păcatul, otrava, a rămas tot în mine, de nu m-am dus pregătit.
De aceea folosul, valoarea cea scumpă a Sfintei Spovedanii nu ţine de preot, ci de mine. Eu, dacă mă duc cu toată sfinţenia, cu toată convingerea în faţa lui Dumnezeu - că, atunci când mă duc în faţa preotului, înaintea lui Dumnezeu mă duc, că preotul este numai un martor -, trebuie să-i spun toate păcatele mele.
Altfel crezi că în ziua [[Judecată|judecăţii ]] preotul poate să-ţi ajute ceva, dacă n-ai spus drept ? Doamne fereşte ! Preotul n-a putut dezlega la spovedanie decât ce i-ai spus tu. Iar dacă tu ai avut vreo rezervă şi ai ţinut vreun păcat nespus, toate păcatele le ai îndoite. Aşa spun [[Sfinţii Părinţi]], pentru că ai crezut că Dumnezeu nu ştie ce ai făcut tu.
==Condițiile Condiţiile spovedaniei==
Iată care sunt condiţiile pe care trebuie să le împlinească spovedania :
* Spovedania trebuie să se facă înaintea duhovnicului. Deci, eu când mă duc la spovedanie înaintea preotului, mă duc în faţa lui [[Dumnezeu]]. Preotul este un simplu martor. În ziuă judecăţii el atât poate spune, cât i-am spus eu. Ce nu i-am spus, nu-i dezlegat nici pe pământ, nici în cer. Dar eu, dacă m-am dus la spovedanie şi i-am spus toate şi preotul mi-a făcut dezlegare cu mâinile pe cap, eu sunt dezlegat.* Spovedania trebuie să fie completă şi să nu se ascundă nimic din cele făptuite, cum am spus mai înainte. Ai auzit ce spune Sfântul [[apostolul Pavel|Apostol Pavel ]] ? Cuvântul lui Dumnezeu este mai ascuţit decât toată sabia cea cu două tăişuri şi străbate până la despărţitura trupului de a duhului, cea mai înaltă unire între om şi Dumnezeu.
* Spovedania trebuie făcută de bună voie, după mărturia Duhului Sfânt, care zice : şi din voia mea mă voi mărturisi Lui;
* Spovedania trebuie să fie făcută cu umilinţă, căci inima înfrântă şi [[smerenia|smerită ]] Dumnezeu nu o va urgisi;* Spovedania să nu fie prihănitoare, adică să nu dăm vina pe nimeni, nici pe oameni, nici pe vreo altă zidire a lui Dumnezeu, nici chiar pe diavoli[[diavol]]i. La spovedanie numai pe noi să ne învinuim şi să ne prihănim, cum zice Sfântul [[Ioan Scărarul ]] : " A mea este buba, a mea este rana; dintru a mea [[lenea|lenevire ]] s-a făcut, iar nu dintr-a altuia ".
* Spovedania se cuvine să fie dreaptă, adică să spui adevărul, spune cum ai făcut toate, fără ruşine. Isus Sirah spune : Este ruşine care aduce păcat şi este ruşine care aduce slavă şi har.
Ruşinea aceasta pe care o suferi la spovedanie te scuteşte pe tine de ruşinea aceea pe care o vom suferi cu toţii la ziuă cea înfricoşata înfricoşată a Judecăţii lui Dumnezeu.
* Spovedania să fie hotărâtoare. Să luăm înaintea duhovnicului o mare hotărâre de a nu mai păcătui, ajutându-ne nouă dumnezeiescul har, şi să voim mai bine a muri de mii de ori decât a mai păcătui de acum înainte cu voinţa noastră.
Sfântul [[Vasile cel Mare ]] zice : " Nu se foloseşte de mărturisire, nici se mărturiseşte, cel ce zice la spovedanie numai că a greşit, însă rămâne iarăşi în păcat şi nu-l urăşte ". Toată pocăinţa ta întru aceasta constă, adică să te hotărăşti a-ţi schimba viaţa.
Când mă duc la mărturisire cu părere de rău şi cu pocăinţă, şi îmi cunosc gresalelegreşalele, îi spun preotului câte ţin eu minte. Dar ca să ţii minte şi să faci o mărturisire întreagă, nu te duce cu ochii legaţi la preot, că diavolul îţi ia mintea şi uiţi. Cu o săptămână sau două înainte, stai într-o cameră liniştită, ia-ţi un caiet şi scrie toate păcatele tale din copilărie până în ziuă spovedaniei.
Ce păcate am eu pe conştiinţă, de când eram copil mic, când eram de cinci ani, când eram de şapte ani, când eram în clasa întâi la şcoală, când eram în clasa a doua, când eram într-a noua, când eram fată mare, înainte de [[căsătorie]], sau după căsătorie, când eram militar, când eram flăcău.
Scrie, ca şi diavolul a scris. Avem contabil bun, îngerul rău pe umărul stâng, care scrie tot, şi îngerul cel bun pe umărul drept, care scrie şi el faptele cele bune ale omului.
Şi atunci uite ce-i. Ştii că nimic necurat nu va intra întru [[Împărăţia cerurilor ]] ? De aceea, cel mai mare bine pe care poţi să-l faci unui om, este acesta. Dacă vezi că s-a îmbolnăvit în casă la tine, tata sau mama sau ginerele sau nora sau fata sau băiatul sau fratele, cine a slăbit de boală şi se apropie de moarte, nu se poate un bine mai mare decât să-i aduci preotul repede. Nu doctorul. Doctorul este un bolovan de pământ ca şi tine ! Preotul a luat dar de la Dumnezeu. Nu aţi auzit în [[Evanghelie ]] ? Ce veţi lega voi pe pământ, va fi legat şi în ceruri şi ce veţi dezlega voi pe pământ, va fi dezlegat şi în ceruri !Dacă ai reuşit să-l spovedeşti curat înainte de moarte, i-ai salvat sufletul. Când se duce la vămi, sufletul care a avut păcate, dacă le-a dezlegat preotul aici, Duhul Sfânt a şters tot de pe tabelele lor. Crăpă, mor de ciudă diavolii : " Ia uită-te, domnule ! L-am avut în mână ! " Duhul Sfânt i-a şters păcatele. Această putere le-a dat Dumnezeu preoţilor, că dacă nu dădea Dumnezeu această putere preoţilor, nimeni din oameni nu s-ar fi [[mântuire|mântuit]].
Dar Dumnezeu, Cel ce a făcut cerul şi pământul, a ştiut cum să facă pentru a mântui lumea. Când a înviat [[Iisus|Hristos ]] această putere le-a dat Apostolilor[[Apostol]]ilor. Ce le-a spus la Apostoli ? A suflat asupra lor şi le-a zis : Luaţi Duh Sfânt; cărora le veţi ţine păcatele, ţinute vor fi şi cărora le veţi ierta, iertate vor fi şi orice veţi dezlega voi pe pământ, va fi dezlegat şi în cer ... Ce, fraţilor, voi nu aţi citit ? Nu aţi auzit Evanghelia ?
Deci, când vezi că eşti [[boala|bolnav de moarte]], nu alerga la doctor, că poate te omoară acela şi mori nemărturisit. Întâi spovedeşte-te şi apoi du-te şi la doctor, dacă este cazul, dar tu să fii mărturisit. Dacă ai murit, gata, te-ai uşurat ! Că vei muri în mâinile doctorului, că vei muri acasă, tu să fii mărturisit. Însă întâi doctorul sufletelor, că el te va scoate din [[iad]]. Aşa. Şi nu te gândi că n-are dar.
==Canonul==
După o spovedanie curată, trebuie să primim un canon, pe care trebuie să-l ţinem. Cel ce se spovedeşte are mare datorie de a-şi face canonul dat pentru a scăpa de chinul cel veşnic al iadului.
Vedem în [[Sfânta Scriptură ]] că prin canon s-au curăţit toţi cei ce au păcătuit înaintea Domnului. Altfel, cel ce a primit canon şi nu-l face, nu se poate curăţi de lepra păcatului şi nici sufletul său nu este slobozit din robia dracilor.
Este bine ştiut că cel ce se pocăieşte cu adevărat, nu numai că primeşte canonul dat de duhovnicul său, ci singur cere mai mult canon, ştiind că ori aici vremelnic, ori dincolo veşnic, păcătoşii trebuie să-şi facă canonul.
Iar canonul să fie după măsura puterii fiecăruia. Ai auzit ce spune Sfântul [[Marcu Ascetul ]] ? " Câtă deosebire are arama de fier şi fierul de găteje - adică de vreascuri -, atâta deosebire este între un trup şi altul ". Altul este din fire sănătos şi tare şi poate să postească şi să nu mănânce până seara; iar altul, săracul, dacă n-a mâncat de două - trei ori pe zi, cade jos. În toate acestea se caută scopul. De aceea dreapta socoteală este împărăteasa faptelor bune.
Tu crezi că pe dracul îl întreci la fugă ? El într-o clipă este la marginea pământului. Numai cu asta îl întreci : dacă te smereşti şi te socoteşti a fi praf şi cenuşă şi păcătos şi neputincios şi nevrednic de a trăi pe pământ. Numai de smerenie se teme diavolul ! De alta nu se teme el. Poţi să fii tu nevoitor cât îi lumea, dacă nu ştii să ceri iertare, eşti batjocorit de diavoli.
De aceea, fraţilor, să ne ajute [[mila ]] Domnului să câştigam oleacă de smerenie şi dreaptă socoteală, fiindcă în lumea aceasta sunt curse şi ispite şi fel de fel de nedumeriri pământeşti şi duhovniceşti. Dar să avem în toate dreaptă socoteală. Că pădurea nu se teme de cel ce încarcă o dată mult pe o căruţă. Ştie că mai la vale se rupe osia şi se strică carul. ea se teme de acela care ia câte un lemnişor şi-l duce acasă. Aşa şi vrăjmaşul, nu se teme de cel care începe cu multă nevoinţă, că oboseşte şi rămâne. Ci, se teme de cel care ia câte oleacă aşa, încet, încet.
Sfântul [[Teodosie ]] spune : " De lucrezi câte puţin, câte puţin se îmbogăţeşte cineva şi la cele trupeşti şi la cele duhovniceşti !". Câte oleacă ! Aşa să luaţi fapta bună, câte oleacă şi să vă pară rău că n-aţi făcut mai mult.
==Spovedania generală==
- Cand Când se face spovedania generala generală ? au intrebat unii credinciosicredincioşi.<br>- O data dată pe an tebuie trebuie sa faci spovedania generala generală din mica copilariecopilărie. Sfantul [[Nicodim Aghioritul ]] spune : O data dată pe an, in în Postul Mare, este bine sa faci spovedania generalagenerală. Stii Ştii de ce ? Pentru smerenie. Te ajuta mult sa-ti ţi aduci aminte pacatelepăcatele. Eu ma marturisescmă mărturisesc, dar dracul ma mă face sa să uit pacatele păcatele mele cu care am maniat mâniat pe Dumnezeu.<br>Dar eu, cand fac spovedania generalagenerală, mi le face ingerul cat îngerul cât muntele in fata mea. " Vezi cine esti ? " Smerenia ! Si atunci, mai mult se apropie Dumnezeu de noi, cand noi ne smerim din adancul sufletului.
- Dar ce incredere avem ca ni s-au iertat toate pacatele prin spovedanie ?<br>
- Dar dumneata daca ai spalat o rufa bine, curata, si daca se mai murdareste, nu o mai speli din nou ? Nu pui soda si lesie si o pui la uscat ? Precum camasa trebuie spalata, asa si sufletul trebuie spalat mereu prin deasa spovedanie.