5.289 de modificări
Modificări
fără descrierea modificării
{{Îmbunătăţire}}
'''Spovedania''' sau '''mărturisirea''' sau '''pocăinţa''' este una din cele 7 [[Sfinte Taine]] ale Bisericii Ortodoxe.
==În ce constă spovedania==
Taina Marturisirii Mărturisirii sau a Spovedaniei, este una din cele sapte şapte Taine si şi cuprinde patru partipărţi.
Prima parte este durerea inimii pentru pacatepăcate. SaSă-i para rau si sa planga pară rău şi să plângă pentru pacatul păcatul prin care a suparat supărat pe Dumnezeu.
A doua este spovedania prin viu grai la duhovnic.
A treia este facerea canonului, prin hotararea in fata hotărârea în faţa preotului cacă-l va face.
A patra parte, cheia Sfintei Spovedanii, este dezlegarea pacatelorpăcatelor, prin punerea mainilor mâinilor preotului pe capul credinciosului. Acesta, dupa după canonul 8 al Sinodului I Ecumenic, se numeste numeşte epicleza duhovniciei, adica adică venirea Duhului Sfant Sfânt peste capul celui ce s-a marturisit mărturisit curat. Ca Că nu se poate incheia încheia taina Sfintei Spovedanii, decat decât atunci cand când a pus preotul mana mâna pe capul celui ce se marturisestemărturiseşte, dupa după cum arhiereul pune mana mâna pe capul diaconului sau al preotului, cand il hirotoneste si când îl hirotoneşte şi vine Duhul Sfant Sfânt prin succesiune apostolicaapostolică.
Deci, la fel si şi aici, Duhul Sfant Sfânt vine prin mana mână preotului, sa să dezlege sufletul care s-a spovedit.
==Necesitatea spovedaniei==
Una din marile datorii duhovnicestiduhovniceşti, atat atât ale monahilor, cat si cât şi ale crestinilorcreştinilor, este spovedania pacatelorpăcatelor. Trebuie sa stim să ştim mai intai ca toti gresim inaintea întâi că toţi greşim înaintea lui Dumnezeu, unii mai mult, altii alţii mai putinpuţin, si şi nimeni nu este fara fără de pacatpăcat.
Acest lucru ni-l arata Sfanta Scriptura arată Sfânta Scriptură care zice : Toti Toţi multe gresimgreşim. Iar de vom zice ca pacat că păcat nu avem, pe noi insine înşine ne inselam si adevarul înşelăm şi adevărul nu este in în noi; iar daca dacă ne vom marturisi pacatelemărturisi păcatele, credincios si şi drept este Dumnezeu, ca sa să ne ierte noua pacatele si sa nouă păcatele şi să ne curateasca pe noi de toata intinaciunea si toată întinaciunea şi nedreptatea.
==Valoarea spovedaniei==
Iar daca dacă nu m-am dus cu cainta si căinţă şi cu pregatire cuvenita pregătire cuvenită la cel mai iscusit duhovnic, si şi n-am stiut sa ma marturisesc ştiut să mă mărturisesc curat, sa descopar să descopăr toate pacatele păcatele mele, sa să primesc canon pentru ele si sa şi să le parasescpărăsesc, pot sa să fac o mie de dezlegaridezlegări, ca pacatulcă păcatul, otrava, a ramas rămas tot in în mine, de nu m-am dus pregatitpregătit.
De aceea folosul, valoarea cea scumpa scumpă a Sfintei Spovedanii nu tine ţine de preot, ci de mine. Eu, daca ma dacă mă duc cu toata sfinteniatoată sfinţenia, cu toata toată convingerea in fata în faţa lui Dumnezeu - cacă, atunci cand ma când mă duc in fata în faţa preotului, inaintea înaintea lui Dumnezeu ma mă duc, ca că preotul este numai un martor -, trebuie sasă-i spun toate pacatele păcatele mele. Altfel crezi că în ziua judecăţii preotul poate să-ţi ajute ceva, dacă n-ai spus drept ? Doamne fereşte ! Preotul n-a putut dezlega la spovedanie decât ce i-ai spus tu. Iar dacă tu ai avut vreo rezervă şi ai ţinut vreun păcat nespus, toate păcatele le ai îndoite. Aşa spun Sfinţii Părinţi, pentru că ai crezut că Dumnezeu nu ştie ce ai făcut tu.
==Condițiile spovedaniei==
Ce pacate păcate am eu pe constiintaconştiinţă, de cande când eram copil mic, cand când eram de cinci ani, cand când eram de sapte şapte ani, cand când eram in în clasa intai întâi la scoalşcoală, cand când eram in în clasa a doua, cand când eram intrîntr-a noua, cand când eram fata fată mare, inainte înainte de casatoriecăsătorie, sau dupa casatoriedupă căsătorie, cand când eram militar, cand când eram flacauflăcău.
Scrie, ca si şi diavolul a scris. Avem contabil bun, ingerul rau îngerul rău pe umarul stangumărul stâng, care scrie tot, si ingerul şi îngerul cel bun pe umarul umărul drept, care scrie si şi el faptele cele bune ale omului.
Dar Dumnezeu, Cel ce a facut făcut cerul si pamantulşi pământul, a stiut ştiut cum sa faca să facă pentru a mantui mântui lumea. Cand Când a inviat înviat Hristos aceasta această putere le-a dat Apostolilor. Ce le-a spus la Apostoli ? A suflat asupra lor si şi le-a zis : Luati Luaţi Duh SfantSfânt; carora cărora le veti tine pacateleveţi ţine păcatele, tinute ţinute vor fi si carora şi cărora le veti veţi ierta, iertate vor fi si şi orice veti veţi dezlega voi pe pamantpământ, va fi dezlegat si in şi în cer ... Ce, fratilorfraţilor, voi nu ati aţi citit ? Nu ati aţi auzit Evanghelia ?
Deci, cand când vezi ca esti că eşti bolnav de moarte, nu alerga la doctor, ca că poate te omoara omoară acela si şi mori nemarturisitnemărturisit. Intai spovedesteÎntâi spovedeşte-te si şi apoi du-te si şi la doctor, daca dacă este cazul, dar tu sa să fii martusrisitmărturisit. Daca Dacă ai murit, gata, te-ai usurat uşurat ! Ca Că vei muri in mainile în mâinile doctorului, ca că vei muri acasaacasă, tu sa să fii marturisitmărturisit. Insa intai Însă întâi doctorul sufletelor, ca că el te va scoate din iad. AsaAşa. Si Şi nu te gandi ca gândi că n-are dar.
==Canonul==
Vedem in Sfanta Scriptura ca în Sfânta Scriptură că prin canon s-au curatit toti curăţit toţi cei ce au pacatuit inaintea păcătuit înaintea Domnului. Altfel, cel ce a primit canon si şi nu-l face, nu se poate curati curăţi de lepra pacatului si păcatului şi nici sufletul sau său nu este slobozit din robia dracilor.
Este bine stiut ca ştiut că cel ce se pocaieste pocăieşte cu adevaratadevărat, nu numai ca primeste că primeşte canonul dat de duhovnicul sausău, ci singur cere mai mult canon, stiind ca ştiind că ori aici vremelnic, ori dincolo vesnicveşnic, pacatosii păcătoşii trebuie sasă-si faca şi facă canonul.
Iar canonul sa să fie dupa masura după măsura puterii fiecaruiafiecăruia. Ai auzit ce spune Sfantul Sfântul Marcu Ascetul ? " Cata Câtă deosebire are arama de fier si şi fierul de gateje găteje - adica adică de vreascuri -, atata atâta deosebire este intre între un trup si şi altul ". Altul este din fire sanatos si sănătos şi tare si şi poate sa posteasca si sa să postească şi să nu manance pana mănânce până seara; iar altul, saraculsăracul, daca dacă n-a mancat mâncat de doua două - trei ori pe zi, cade jos. In În toate acestea se cauta caută scopul. De aceea dreapta socoteala socoteală este imparateasa împărăteasa faptelor bune.
Tu crezi ca că pe dracul il intreci îl întreci la fuga fugă ? El intrîntr-o clipa clipă este la marginea pamantuluipământului. Numai cu asta il intreci îl întreci : daca dacă te smeresti si smereşti şi te socotesti socoteşti a fi praf si cenusa si pacatos si şi cenuşă şi păcătos şi neputincios si şi nevrednic de a trai trăi pe pamantpământ. Numai de smerenie se teme diavolul ! De alta nu se teme el. Poti sa Poţi să fii tu nevoitor cat ii cât îi lumea, daca dacă nu stii sa ştii să ceri iertare, esti eşti batjocorit de diavoli.
De aceea, fratilorfraţilor, sa să ne ajute mila Domnului sa castigam oleaca să câştigam oleacă de smerenie si dreapta socotealaşi dreaptă socoteală, fiindca in fiindcă în lumea aceasta sunt curse si şi ispite si şi fel de fel de nedumeriri pamantesti si duhovnicestipământeşti şi duhovniceşti. Dar sa să avem in în toate dreapta socotealadreaptă socoteală. Ca padurea Că pădurea nu se teme de cel ce incarca încarcă o data dată mult pe o carutacăruţă. Stie ca Ştie că mai la vale se rupe osia si şi se strica strică carul. ea se teme de acela care ia cate câte un lemnisor silemnişor şi-l duce acasaacasă. Asa si vrajmasulAşa şi vrăjmaşul, nu se teme de cel care incepe începe cu multa nevointamultă nevoinţă, ca oboseste si ramanecă oboseşte şi rămâne. Ci, se teme de cel care ia cate oleaca asacâte oleacă aşa, incetîncet, incetîncet.
==Spovedania generală==
==Spovedania deasă==
Dar Sfintii parinti si Sfinţii părinţi şi mai ales Sfantul Sfântul Nicodim Aghioritul avea o invatatura învăţătură pentru duhovnic : " SfatuiesteSfătuieşte-i, o! duhovnice, la spovedanie deasa si curata deasă şi curată pe toti toţi ". O data in dată în an se face spovedania generala generală din nou. Si Şi asta-i pentru smerenie si şi pentru ca omul sa să nu uite neputintele neputinţele lui, cu care a suparat supărat pe Dumnezeu. Asa Aşa este. De aceea trebuie sa ne pocaim, sa ne para rau. Pentru ca Dumnezeu este atat de milostiv si de bun,ca nu mai tine minte raul ce-am facut, daca noi ne intoarcem din toata inima si ne marturisim.
N-ai văzut cloşca ? Are atâţia pui şi dacă i-ai luat numai unul, iţi sare în cap, măcar că are mulţi. Aşa şi mama cea bună îşi pune sufletul pentru copii. Această inimă de mamă o cere Dumnezeu de la noi. S-o avem faţă de toţi. Când a fi unul, care chiar de ne-a făcut rău, chiar de ne-a supărat, însă când îl vom vedea că este la necaz, să sărim să-l ajutăm, ca să vadă el că noi avem dragoste şi nu ţinem minte răul pe care ni l-a făcut el. Numai aşa vom fi fii ai lui Dumnezeu după dar.
==Folosul desei spovedanii==
Acum sa să spunem pe scurt despre cele cinci foloase ale desei spovedanii. Preabunul Dumnezeu a pus in lume Taina aceasta a Spovedaniei, ca daca n-ar fi fost aceasta dupa botez, nimeni nu s-ar putea mantui. Cine reuseste sa faca o spovedanie curata, reuseste sa faca al doilea Botez; dupa cum ati vazut ca zice preotul la molifta : " De vreme ce cu al doilea botez te-ai botezat, dupa randuiala tainelor crestinesti ".
Preabunul Dumnezeu a pus în lume Taina aceasta a Spovedaniei, că dacă n-ar fi fost aceasta după botez, nimeni nu s-ar putea mântui. Cine reuşeşte să facă o spovedanie curată, reuşeşte să facă al doilea Botez; după cum aţi văzut că zice preotul la moliftă : " De vreme ce cu al doilea botez te-ai botezat, după rânduiala tainelor creştineşti ".
Dar spovedania, fiind o spălare sau un botez duhovnicesc al sufletului, după Botezul cel dintâi, este o taină prin care se iartă păcatele omului prin dezlegare de la duhovnic şi este bine să se facă cât mai des.
Dumnezeiescul părinte Ioan Gură de Aur zice aşa în cartea care se numeşte " Puţul " sau " Fântâna " pe româneşte : " De este cu putinţă, o, creştine, şi în fiecare ceas să te mărturiseşti la duhovnic ".
De ce ? Pentru că nu este clipă şi minut când nu greşim lui Dumnezeu. Deci, dacă greşim în fiecare clipă lui Dumnezeu, este prea de nevoie să se facă deasă spovedanie, să spălăm sufletul prin mărturisire curată cu căinţă şi canon, pentru că se înnegreşte haina sufletului nostru cea curăţită la Botez, prin tot felul de păcate, din ceas în ceas şi din minut în minut.
Aici vom vorbi, nu numai despre Spovedanie, ci despre foloasele desei spovedanii.
Foloasele desei spovedanii sunt cinci.
===Primul folos al desei spovedanii===
Primul folos al desei spovedanii, este acela ca pacatul că păcatul nu prinde radacini in rădăcini în noi si şi se strica strică din suflet cuibul satanei.
Diavolul, vazand ca văzând că te spovedesti spovedeşti des, te caiesticăieşti, te rogi sişi-l parasti pârăşti mereu, zice asa aşa : " Degeaba ma mă ostenesc cu dansuldânsul, ca că se duce mereu la preot si şi se spovedestespovedeşte, sişi-l dezleagadezleagă, si şi eu nu castig câştig nimic. Mai bine ma mă duc la cei care dorm, care n-au grija grijă de mantuiremântuire, care nu se spovedesc cu anii, ca că aceia nu mi se mai impotrivesc împotrivesc !".
Cine se spovedeste spovedeşte des, stie ştie ce a gresitgreşit, ca tine că ţine minte. Daca Dacă nu s-a spovedit de cateva câteva zile : " Mai, ce-am facut făcut ?". El indata isi îndată îşi aduce aminte, iar daca lasa sa treaca dacă lasă să treacă o luna lună sau doua două sau poate si şi un an, de unde sa tina să ţină el minte ?
Deci primul folos al desei spovedanii este acesta. Si sa tineti Şi să ţineţi minte ca că prin marturisire deasamărturisire deasă, pacatele păcatele nu pot prinde radacini adanci in rădăcini adânci în inima celui ce se marturisestemărturiseşte.
===Al doilea folos al desei spovedanii===
Al doilea folos al desei spovedanii este ca că omul tine ţine minte usor greselile facute uşor greşelile făcute de la ultima spovedanie, pe cand când cel ce se marturiseste mărturiseşte rar, cu anevoie poate sasă-si aduca şi aducă aminte de toate cate câte a facutfăcut. Astfel, multe din pacate raman păcate rămân nespovedite sişi, prin urmare, neiertate. Pentru aceea diavolul i le aduce aminte in în ceasul mortiimorţii, dar fara fără de folos, caci căci i se leaga leagă limba si şi nu le mai poate marturisimărturisi.
Vai de acela care se duce la marturisire si mărturisire şi spune o seama seamă de pacate si păcate şi o seama seamă nu le spune; sau le spune si şi pe acelea, dar nu sincer cum le-a facutfăcut. Cauta Caută cuvinte de acoperire; asa aşa de ici de colo, crede el ca că poate minti minţi pe Dumnezeu, ca că nu stie ştie Dumnezeu cum s-a facut pacatul si in făcut păcatul şi în ce fel ? El crede ca că trebuie sasă-i spuna spună duhovnicului cateva pacate sicâteva păcate şi, daca dacă l-a dezlegat, este iertat.
Duhovnicul dezleaga dezleagă numai ce aude; celelalte pacate raman păcate rămân legate, ca că acela n-a fost sincer si şi nicidecum nu reuseste sa reuşeşte să se usurezeuşureze. Deci a doua pricina pricină ca spovedania sa să fie bunabună, trebuie sa să fie sincera si curatasinceră şi curată. Tot ce tine ţine minte omul sa spunasă spună, ca că nu-i spune preotului. Preotul e un om de tarana ţărână ca si şi noi. El a primit puterea de a lega si şi dezlega pacatelepăcatele, prin lucrarea Duhului SfantSfânt.
===Al treilea folos al desei spovedanii===
Al treilea folos al celui ce se marturiseste mărturiseşte des, chiar daca dacă i s-ar intampla sa cada in pacat întâmpla să cadă în păcat de moarte, indata alearga si îndată aleargă şi se marturiseste si intra in mărturiseşte şi intră în harul lui Dumnezeu, si şi nu sufera sa aiba suferă să aibă pe constiinta conştiinţa greutatea pacatuluipăcatului, fiind deprins a se curati curăţi des prin spovedanie.
===Al patrulea folos al desei spovedanii===
Al patrulea folos al desei spovedanii este ca că pe unul ca acesta, il afl amoartea curatit si in îl află moartea curăţit şi în harul lui Dumnezeu, avand având mare nadejde nădejde de mantuiremântuire.
La cei ce se marturisesc mărturisesc des si şi curat nu poate afla nimic, deoarece s-au marturisit luand mărturisit luând dezlegare pentru pacatepăcate.
===Al cincilea folos al desei spovedanii===
Al cincilea folos al desei spovedanii este ca că unul ca acesta se opreste si opreşte şi se infraneaza înfrânează de la pacatepăcate, aducanduaducându-si şi aminte ca dupa putine că după puţine zile se va marturisi mărturisi din nou si şi va primi canon de la duhovnic, acesta mustrandumustrându-l pentru cele facutefăcute.
Acesta care se spovedeste spovedeşte des, cand isi când îşi aduce aminte de rusinea ruşinea ce-o s-o aiba aibă de la duhovnic, de canonul pe care o sasă-l primeascaprimească, se opreste opreşte de la pacatpăcat. Omul are atata atâta putere impotriva pacatuluiîmpotriva păcatului, ca toti că toţi diavolii din iad, daca dacă ar veni, n-au ce-i face, daca dacă vrea sa să nu faca pacatulfacă păcatul; caci căci i-a dat Dumnezeu o putere mare, de la Botez, sa biruiasca să biruiască ispitele diavolilor.
Apoi va zice omului : " Vezi ca esti că eşti prost ? Eu tiţi-am dat in gand sa în gând să faci pacatulpăcatul. Daca Dacă ai fost prost, te-ai dus tu singur ! Nu te-am dus eu de man mână ! Daca Dacă m-ai ascultat esti eşti al meu !".
Deci prin deasa spovedanie se strica strică cuibul satanei. Ai vazut cocostarcul văzut cocostârcul ? Face cuib pe casa casă la tine; sişi-i o pasare pasăre foarte finafină. Daca Dacă i-ai stricat cuibul o datadată, de doua două ori, nu-ti ţi mai vine acolo. Stie caŞtie că-i esti dusmaneşti duşman. Asa si Aşa şi noi, dacadacă-i stricam stricăm cuibul satanei, el nu mai vine repede. Si Şi acesta este un om care tine ţine sufletul curat, ca că nu poate suferi pacatelepăcatele.
Deci al cincilea folos al sfintei spovedanii este indoitîndoit. Mai intai ca stricam întâi că stricăm cuibul satanei din suflet si şi al doilea ca că nu ne gaseste găseşte moartea nespoveditinespovediţi.
Cel ce are obicei sa să se marturiseasca mărturisească des, nu lasa lasă rugina pacatului sa păcatului să se prinda prindă de mintea si şi inima lui; cine isi pliveste îşi pliveşte ogorul lui des, simte cand incolteste pacatul si indata il când încolţeşte păcatul şi îndată îl smulge din suflet prin spovedanie. Pe acel amoartea acela moartea nu-l gaseste nepregatitgăseşte nepregătit.
Uite, acum um parinte un părinte a murit la noi, duhovnicul Natanail. A venit la mine vineri, s-a spovedit dupa indreptarul după îndreptarul de spovedanie pe care il îl au duhovnicii, s-a impartasit împărtăşit cu Preacuratele Taine, iar peste cateva câteva zile s-a dus la Domnul, zicand rugaciunizicând rugăciuni.
Acest suflet, desi deşi s-a dus repede, era pregatitpregătit. A fost om inteleptînţelept. Dar noi ce zicem ? " Lasa ca Lasă că m-oi spovedi la anul !". Nu ! Sa Să nu amanamamânăm, ca că nu stim cand ştim când ne cheama cheamă Hristos ! Parintele Părintele Natanail n-a stiut ca ştiut că moare. Dar ingerul îngerul Domnului l-a ajutat, fiindca fiindcă el avea obicei in în fiecare saptamana sa vina săptămână să vină la marturisitmărturisit. Nu a avut cand sa când să se stranga rautateastrângă răutatea, ca că au fost dezlegate la spovedanie toate pacatelepăcatele, pana si până şi cele mai mici.
==Sursă==
* ''Ne vorbeste vorbeşte [[Cleopa Ilie|părintele Cleopa]]'' - Vol 2
[[Categorie:Sfinte Taine]]