14.992 de modificări
Modificări
→Istoric
Spre sfârşitul secolului al XIV-lea, mănăstirea postelnicesei Caplea a fost reconstruită ca schit, fiind cunoscută şi sub numele de ''Biserica Albă Postăvari''.
Cea mai veche menţionare documentară a Mănăstirii Mihai Vodă se găseşte în ''grammata'' [[patriarh]]ală din 1591 întocmită de [[egumen]]ul Evghenie de la Mănăstirea Simonopetra de la muntele Athos. Conform acestui document, Evghenie i-a cerut lui Mihai Viteazul (pe atunci Mare Ban al Craiovei) să clădească o nouă mănăstire, cea veche (Biserica Albă-Postăvari), metoh al Mănăstirii Simonopetra, aflându-se în apropierea unei mlaştini aducătoare de boli.
Banul Mihai a refăcut complet biserica mănăstirii, ulterior adăugându-i turnul clopotniţă, mai multe case domneşti, casă pentru [[stareţ]]i, o sală de mese (trapeză), o bucătărie (cuhnie) şi pivniţe. De asemenea, a înzestrat mănăstirea cu mai multe moşii (13 sate dăruite de Mihai, dar şi un sat ca dar din partea soţiei acestuia, doamna Stanca), cumpărate cu suma de 472000 aspri. Podul peste râul Domboviţa, care făcea legătura cu mănăstirea a fost construit tot în această perioadă, sub îndrumarea lui Mihai Viteazul.
O inscripţie de pe fronstispiciul bisericii spunea: „''La anul 1594 s-a zidit această biserică, iar uşa în anul 1711, pe timpul egumenului Iosif din Milos''”. Se poate deduce de aici că înălţarea edificiului s-a finalizat în anul 1594. Cinci ani mai târziu (în august 1599), Mihai, printr-un act păstrat până în zilele noastre, a închinat acest sfânt lăcaş Mănăstirii Simonopetra de la Muntele Athos.
==Legende legate de ctitorirea Mănăstirii Mihai Vodă==
