14.992 de modificări
Modificări
→Izvoare creştine timpurii asupra vârstei lumii: î.Hr.
===Izvoare creştine timpurii asupra vârstei lumii===
Cele mai vechi scrieri creştine păstrate până în zilele noastre şi care menţionează vârsta lumii în cronologie biblică sunt cea a lui [[Teofil de Antiohia]] (115-181 DHd.Hr.), al şaselea episcop al Antiohiei după Apostoli, prin lucrarea sa apologetică ''Către Autolicus'',<ref>[[Teofil de Antiohia]]. ''Teofil de Antiohia către Autolicus.'' Cartea a III-a. Cap XXIV (Cronologia de la Adam) - Cap XXVIII (Principalele epoci, cronologic).</ref> şi cea a lui [[w:Sextus Iulius Africanul|Iulius AfricanuLAfricanul]] (200-245 DHd.Hr.) prin ''Cinci cărţi despre cronologie'' <ref>[[w:Sextus Iulius Africanul|Iulius Africanul]]. ''Scrieri păstrate III. Fragmentele păstrate din Cinci cărţi despre cronologie ale lui Iulius Africanul.''</ref>. Amândoi aceşti scriitori creştini folosesc versiunea [[Septuaginta]] a [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]], stabilind că lumea avea în jur de 5,530 5530 de ani la Naşterea Mântuitorului.<ref name=ROSE-GENESIS>Fr. [[Seraphim Rose]]. ''GENESIS, CREATION and EARLY MAN: The Orthodox Christian Vision''. [[St. Herman of Alaska Brotherhood]], Platina, CA, 2000. p.236.</ref>.
Dr. Ben Zion Wacholder subliniază faptul că scrierile [[Părinţii Bisericii|Părinţilor Bisericii]] despre acest subiect au o importanţă vitală (''chiar dacă ei nu sunt de acord cu sistemul cronologic bazat pe autenticitatea [[Septuaginta|Septuagintei]], prin comparaţie cu [[w:Textul Masoretic|textul ebraic]]''), prin aceea că aceşti cronografi creştini se păstrează o fereastră spre primii cronografi biblici elenici <ref group="note">[[w:Eratostene|Eratostene din Cirene]] (275-194 ÎHî.Hr.) reprezintă şcoala alexandrină din vremea aceea; [[w:Eupolemus|Eupolemus]], un evreu palestinian şi prieten al lui [[w:Iuda Macabeul|Iuda Macabeul]], scrie în 158 ÎHî.Hr., despre care se spune că este primul istoric care a sincronizat istoria greacă în conformitate cu teoria originii mozaice a culturii. În primul secol ÎHî.Hr., un cronicar a sincronizat istoria greacă cu cea iudaică şi a câştigat recunoaştere internaţională: [[w:Alexandru Polihistor|Alexandru Polihistor]] (la apogeu în 85-35 ÎHî.Hr.); [[w:Marcus Terentius Varro|Varro]] (116-27 ÎH); preotul ptolemei din Mendes (50 ÎH), care este citat de [[w:Tatian|Tatian]] (''Oratio ad Graecos'', 38); [[w:Apion|Apion]] (secolul întâi DH); [[w:Trasilus de Mendes|Trasilus]] (înainte de 36 DHî.Hr.); şi [[w:Talus (istoric)|Talus]] (secolul I DHd.Hr.) - toţi cronicarii citaţi au menţionat când au avut loc potopul lui Noe şi fuga din Egipt. (Dr. Ben Zion Wacholder. ''Biblical Chronology in the Hellenistic World Chronicles.'' in '''The Harvard Theological Review''', Vol.61, No.3 (Jul., 1968), pp.451-452.)</ref>:
Scriitorul evreu elenist [http://www.earlyjewishwritings.com/demetrius.html Dimitrie Cronograful] (la apogeu între 221-204 ÎHî.Hr.) scrie ''Despre regii Iudeii'' care tratează despre exegezele biblice, în principal cronologic; el calculează data [[Marele potop al lui Noe|potopului]] şi naşterea lui [[Avraam]] exact ca în [[Septuaginta]] şi este primul care fixează '' '''Annus Adami''' - Epoca lui Adam'', precursorul [[w:Calendarul_ebraic#Anul_lui_Epoch??|''cronologia_lumii''_ebraică]] şi a ''Cronologiilor lumii'' [[Cronologia_Creaţiei_în_Imperiul_Bizantin#Cronologia_Creaţiei_după_Alexandria|alexandrină]] şi bizantină.
===Cronologia_Creaţiei_după_Alexandria===