Modificări

'''Epoca bizantină a creaţiei''' sau ''' ''"Epoca creaţiei după Constantinopol"'' ''' sau ''' ''"Epocile lumii"'' ''' (greacă: ''' ''Έτη Γενέσεως Κόσμου κατά 'Ρωμαίους'' '''<ref>Pavel Kuzenkov. ''How Old is The World? The Byzantine Era and its Rivals''. Institute for World History, Moscow, Russia. In: Elizabeth Jeffreys, Fiona K. Haarer, Judith Gilliland. '''[http://books.google.ca/books?id=YWec0i621ekC&printsec=frontcover&source=gbs_v2_summary_r&cad=0 Proceedings of the 21st International Congress of Byzantine Studies: London, 21-26 August, 2006: Vol. 3, Abstracts of Communications].''' Ashgate Publishing, Ltd., 2006. pp. 23-24.</ref> sau ''' ''Έτος Κτίσεως Κόσμου'' ''' sau ''' ''Έτος Κόσμου'' ''') constituie calendarul folosit oficial începând cu circa din anul 691 DH d.Hr. până în 1728 de către [[Biserica Ortodoxă]] Răsăriteană, în [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică]] din [[Imperiul Bizantin]]<ref group="note">i.e. '''Imperiul Roman de Răsărit'''. Termenul ''bizantin '' a fost inventat de istoricul german Ieronimus Wolf în 1557 şi a fost popularizat de savanţii francezi în secolul al XVIII-lea cu referire la Imperiul Roman de Răsărit. Cetăţenii imperiului se considerau pe ei înşişi ''romaioi'' ("romani"), împăratul lor era "împărat roman" şi imperiul lor ''Basileia ton Romaion'' ("Imperiul Romanilor"). Apusul roman numea imperiul "Romania" iar musulmanii "Rum".</ref> din 988 DH d.Hr. până în 1453 iar în Sfânta [[Biserica Ortodoxă Rusă|RusieRusia]] din circa 988 DH d.Hr. până în 1700. Acest calendar, derivat din versiunea [[Septuaginta]] a Bibliei, plasează data creaţiei lumii cu 5,509 5509 ani înainte de [[Naşterea Domnului]] şi a fost caracterizată de o anumită tendinţă care era deja o tradiţie printre ebraici şi evrei, de a număra anii ''de la facerea lumii'' (latină: ''' ''[[w:Anno Mundi|Annus Mundi]] / Ab Origine Mundi'' ''' ('''AM''')).<ref group="note">În mod semnificativ, aceeaşi formulare - ''"de la facerea lumii"'' (greacă: ''Apo Kataboles Kosmou'') - apare frecvent în [[Noul Testament]], în '''Matei 25:34''', '''Luca 11:50''', '''evrei 4:3''', '''9:26''' şi '''Apocalipsa 13:8, 17:8''', care se reflectă, probabil, în dorinţa bizantinilor de a fixa începerea unei epoci sau punct de începere pentru numărătoarea anilor istorici într-un calendar bazat pe [[Sfânta Scriptură|Scripturi]].</ref> Anul întâi al acestui calendar, data presupusă de facere a lumii, este anul dintre [[1 septembrie]] 5509 ÎH î.Hr. şi [[31 august]] 5508 ÎHî.Hr..

Nu ştim se ştie cine şi când a inventat şi când această cronologie, care apare prima dată în tratatul unui anume “[[călugăr]] şi [[preot]]”, Georgios ( 638-39 DH639 d.Hr.), care menţionează toate variantele principale ale ''"Cronologia Lumii"'' (''Ére Mondiale'') în lucrarea sa.<ref>Fr. Diekamp, ''“Der Mönch und Presbyter Georgios, ein unbekannter Schriftsteller des 7. Jahrhunderts,”'' BZ 9 (1900) 14–51.</ref><ref>Pavel Kuzenkov (Moscow). ''[http://www.wra1th.plus.com/byzcong/comms/Kuzenkov_paper.pdf How old is the World? The Byzantine era κατα Ρωμαίους and its rivals]''. 21st International Congress of Byzantine Studies, London 2006. p.3.</ref>. Georgios clarifică faptul că principalul avantaj al cronologiei bizantine este punctul comun de începere al ciclurilor astronomice [[w:Ciclul lunar|lunar]] şi [[w:Ciclul solar (calendar)|solar]] şi al ciclului [[Indiction|indictioanelor]], sistemul uzual de datare din Bizanţ încă din secolul al VI-lea. De asemenea, el îl consideră cel mai convebabil convenabil pentru [[w:Computus|calculul]] datei [[Pascalia|Pascaliei]]. Calculele complexe ale ciclurilor lunar lunare de 19 ani şi solar solare de 28 de ani din această cronologie au permis savanţilor să descopere semnificaţia unor anumite date istorice, cum ar fi [[Crăciunul|Naşterea Domnului]] sau [[Săptămâna_Patimilor#Vinerea_Mare|Răstignirea]].<ref>Prof. Dr. [http://aha.missouri.edu/people/rautman.html Marcus Louis Rautman]. ''"Time."'' In [http://books.google.ca/books?id=hs3iEyVRHKsC&printsec=frontcover&dq=Daily+Life+in+the+Byzantine+Empire ''Daily Life in the Byzantine Empire'']. Greenwood Publishing Group, 2006. pp.7</ref> Această datare a suferit revizuiri minore înainte de a se ajunge la o variantă finală pe la mijlocul secolului al VII-lea DHd.Hr., cu toate că fundamentele acesteia fuseseră dezvoltate în jurul anului 412 DH d.Hr. (vezi [[Cronologia_Creaţiei_în_Imperiul_Bizantin#Cronologia_Creaţiei_după_Alexandria|''Cronologia Creaţiei după Alexandria'']]). Aproape de mijlocul secolului al VII-lea, ''Cronologia Creaţiei după Constantinopol'' devine cunoscută în vestul îndepărtat al Europei, mai exact în Britania.<ref>Pavel Kuzenkov (Moscow). ''[http://www.wra1th.plus.com/byzcong/comms/Kuzenkov_paper.pdf How old is the World? The Byzantine era κατα Ρωμαίους and its rivals]''. 21st International Congress of Byzantine Studies, London 2006. p.4. (PL XC, 598, 877 (Pseudo‐Beda)).</ref> Spre sfârşitul secolului al X-lea, în jurul anului 988 DHd.Hr., când acest calendar apare folosit în mărturii acte guveramentale oficiale, un sistem unificat a fost recunoscut pe scară largă de-a lungul lumii romane răsăritene.

:*prima zi a anului era [[1 septembrie]],<ref group="note">În jurul anului 462 [[indiction]]ul bizantin a fost mutat din [[23 septembrie]] în [[1 septembrie]], unde a rămas pe toată durata existenţei Imperiului Bizantin, reprezentând în zilele noastre prima zi a anului bisericesc. În anul 537, [[Iustinian ]] a decretat ca toate termenele ceea ce, în prezent, constituie [[Calendarul Bisericii|anul Anul bisericesc]] şi,