Modificări

Salt la: navigare, căutare

Daniel (Ciobotea) al României

1.074 de octeți adăugați, 3 octombrie 2010 14:35
reorganizare partiala, completare lista lucrari
După absolvirea examenului de bacalaureat se înscrie ca student la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1970-1974), unde obţine Diploma de licenţă în [[teologie]] (în disciplina [[Noul Testament]]). În perioada anilor 1974-1976 frecventează cursurile de doctorat la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, Secţia Sistematică, sub îndrumarea Pr. Prof. Dr. [[Dumitru Stăniloae]]; îşi continuă studiile în străinătate: doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă a Universităţii de Ştiinţe Umane din Strasbourg (Franţa) şi doi ani la Universitatea Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau, Facultatea de Teologie Catolică (Germania).
La [[15 iunie]] 1979 îşi susţine teza de doctorat la Facultatea de Teologie Protestantă din Strasbourg, intitulată: "Réflexion et vie chrétiennes aujourd'hui. Essai sur le rapport entre la théologie et la spiritualité". Teza a fost pregătită sub îndrumarea a doi reputaţi profesori profesorilor francezi: Gerard Gérard Ziegwald şi André Benoit şi a primit calificativul maxim. Devine astfel doctor în teologie al Universităţii din Strasbourg, cu calificativul maxim. O formă lărgită a acestei teze a fost pregătită sub îndrumarea mentorului său, Pr. Prof. Dr. [[Dumitru Stăniloae]] şi a fost susţinută la [[31 octombrie]] 1980 la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti sub următorul titlu, lucrarea purtând titlul: "Teologie şi spiritualitate creştină. Raportul dintre ele şi situaţia actuală." În urma examenului oral şi a susţinerii tezei, drd. Dan-Ilie Ciobotea a fost declarat Devine Doctor în teologie ortodoxăal Institutului Teologic Universitar din Bucureşti, de asemenea, cu calificativul maxim.
Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae a spus cu acest prilej: "Examenul tezei a dovedit Comisiei de examinare că are în faţa sa un candidat bine pregătit, bine informat şi mai ales pătruns de dorinţa şi râvna de a trăi o viaţă teologică de adâncime duhovnicească. Nouă asemenea oameni ne trebuie, oameni care să trăiască în învăţătura Bisericii noastre. Spiritualitatea adevărată a preotului aceasta este: să trăiască în aşa fel încât să poată răspunde şi întrebărilor omului de azi, dar să rămână şi preot adevărat. Cu o preoţime fără cultură teologică şi fără trăirea demnităţii şi misiunii sublime a preoţiei se va ajunge la îndepărtarea poporului credincios de Biserică." <ref>[http://www.teologie.uaic.ro/default.php?t=site&pgid=72 Înalt Prea Sfinţia Sa, Dr. Daniel Ciobotea, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei]</ref>
==Mitropolit al Moldovei==
[[Imagine:DanielCiobotea.jpg|thumb|right|200px|Mitropolitul Daniel]] La [[1 martie]] 1990, PC Protosinghel Dr. Daniel Ciobotea este a fost ales, la propunerea IPS Mitropolit [[Nicolae Corneanu]], în rangul de [[episcop-vicar]] al Arhiepiscopiei Timişoarei, cu titlul "Lugojanul", fiind hirotonit întru [[arhiereu]] în [[Catedrala Ortodoxă din Timişoara]] la [[4 martie ]] 1990.
La [[7 iunie]] 1990 este a fost ales, iar la 1 iulie 1990 este înscăunat ca arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi BucovineiSucevei.
Din anul 1992 este a fost Profesor de Teologie la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae" din cadrul Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi.
Participă, în continuare, A participat la o serie de întruniri ecumenice peste hotare: de pildă, a condus delegaţia Bisericii Ortodoxe Române la a VII-a Adunare generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Canberra (1992). Deţine A deţinut numeroase funcţii pe plan bisericesc şi ecumenic: Reprezentant al Comisiei Sinodale Naţionale pentru Educaţia Religioasă (Bucureşti); Preşedinte al Comisiei Teologice şi Liturgice a Sf. Sinod al BOR (fostă comisie pentru învăţământ); Membru fondator şi membru de onoare al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice (Bucureşti); Membru al Comitetului Executiv şi Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Geneva, 1991-1998); Membru al Prezidiului şi Comitetului Central al Conferinţei Bisericilor Europene (din 1990); Vicepreşedinte al celei de-a II-a Adunări Generale a Conferinţei Bisericilor Europene (Graz, 1997).
==Realizări ca mitropolit==
ÎPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, este şi fondatorul a numeroase instituţii dintre care amintim: Facultatea de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae" din Iaşi, Seminarele Teologice Ortodoxe de la Mănăstirea Agapia, Botoşani, Dorohoi, Iaşi şi Piatra Neamţ, Academia Laică "Sf. Ioan de la Neamţ", (Mănăstirea Neamţ), Centrul Cultural-Pastoral "Sf. Daniil SihastruSihastrul"-Durău, Institutul Ecumenic "Sf. Nicolae"-Iaşi, Centrul de Conservare şi Restaurare a Patrimoniului Religios "Resurrectio", Centrul de educaţie şi informare medicală Providenţa II - 2002, Institutul social-caritativ Diaconia - 2003, şi altele.
De asemenea, pe plan social-caritativ, Mitropolitul Daniel a înfiinţat o serie de instituţii sociale, amintind: Asociaţia creştină Pelerinul (Iaşi, 1996); Cabinetul stomatologic StSf. Pantelimon (Iaşi, 1993); Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Ortodocşi din România (Iaşi, 1993); Departamentul socio-caritativ Diaconia (Iaşi, 1994); Cantine cantine pentru săraci la Iaşi, Paşcani, Dorohoi, Hârlău (1993-1995); Dispensar Dispensarul policlinic "Sf. Ap. Petru şi Pavel" (1998); Centrul de diagnostic şi tratament Providenţa (2000); Fundaţia Solidaritate şi Speranţă (2002); Centrul de educaţie şi informare medicală Providenţa II (2002); Institutul social-caritativ Diaconia (2003).
ÎPS Mitropolit Daniel este a întemeiat şi fondator de reorganizat mai multe publicaţii religioase. Amintim aici ": ''Vestitorul Ortodoxiei" '' -periodic de informaţie bisericească, teologie şi spiritualitate al Patriarhiei Române, "''Candela Moldovei" -buletinul oficial al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi "''Teologie şi Viaţă'', Revistă de gândire şi spiritualitate (fosta revistă "''Mitropolia Moldovei şi Sucevei"''). ÎPS Daniel a organizat, de asemenea, numeroase simpozioane, colocvii, congrese naţionale şi internaţionale, precum şi organizează permanent programe culturale, educative şi filantropice. La iniţiativa IPS Mitropolitului DanielCiobotea, a fost înfiinţat postul de Radio Trinitas al Mitropoliei Moldovei (1998), care a devenit repede primul şi cel mai bun de succes post de radio ortodox din ţară.
ÎPS Mitropolitului Daniel Ciobotea i se datorează şi aducerea [[moaşte]]lor unor sfinţi şi a unor [[relicve]] sfinte la Iaşi şi în eparhiile sufragane ale Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, precum fragmentul din lemnul Sfintei Cruci care se păstrează la [[Mănăstirea Xiropotamu (Muntele Athos)|Mănăstirea "Xiropotamu" ]] din Muntele Athos-Grecia (1992), moaştele Sfântului Apostol [[Apostolul Andrei (cel Întâi chemat)|Andrei ]] de la Patras-Grecia (1996), moaştele Sf. Gheorghe de la Livadia-Grecia (2000), Brâul Maicii Domnului de la Volos-Grecia (2001), moaştele Sf. [[Ioan Casian ]] de la Marsilia-Franţa (2002), moaştele Sf. [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir|Dimitrie]], Izvorâtorul de Mir de la Tesalonic-Grecia (2003), fragment din lemnul Sfintei Cruci ce se păstrează la Mănăstirea Panaghia Soumela, Veria-Grecia (2004) sau fragment fragmentul din moaştele Sfântului Apostol Pavel de păstrat la mănăstirea Panaghia Soumela, Veria-Grecia (2005).
==Activitatea ştiinţifică==
[[Imagine:Discursul_Regelui_Mihai_cu_ocazia_alegerii_Prea_fericitului_Daniel.jpg|thumb|right|200px|Discursul Majestăţii Sale Regele Mihai în timpul ceremoniei de întronizare a Patriarhului Daniel]]
De-Prea Fericirea Sa a lungul timpului a primit numeroase distincţii şi titluri, dintre care amintim: Premiul [[Emanuel Heufeder]] ([[Germania]], [[1998]]); Medalia Comemorativă "150 de ani de participat la naşterea lui [[Mihai Eminescu]]" şi Ordinul "Serviciul Credincios" în rang peste 200 de Mare Cruce acordat de către Preşedinţia României (2000); Membru titular al Academiei Internaţionale de Ştiinţe Religioase de la [[Bruxelles]] (2000); Premiul ecumenic al Institutului Sf. Nicolae din [[Bari]] ([[Italia]]simpozioane, 2002); Premiul Pro Humanitate acordat la [[Berlin]], în 2002, de Fundaţia Europeană pentru Cultură Pro Europa (din Freiburg im Breisgau); Senator de onoare al Universităţii Dunărea de Jos (Galaţi, 2003)congrese şi conferinţe teologice internaţionale.
De asemenea deţine titlul În ceea ce priveşte activitatea ştiinţifică şi publicistică a Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, acesta a publicat mai multe lucrări de Doctor Honoris Causa al teologie, istoria artei, mai multor institute academice multe volume de comunicări, articole, predici, precum şi peste 500 de studii, articole, cuvântări şi prefeţe în limba română, peste 100 de studii şi articole în limbile franceză, engleză şi germană în reviste şi volume colective din ţară străinătate.  === Lucrări === * ''"Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea..." 12 Scrisori pastorale de Crăciun şi de Paşti'', Trinitas, Iaşi, 1996; * ''Călătorind cu Dumnezeu – înţelesul şi străinătate: Universitatea Catolică Sacred Heartfolosul pelerinajului'', Trinitas, Iaşi, 2000.* ''Confessing the Truth in Love. Orthodox Perceptions of Life, Mission, and Unity'', Trinitas, Iaşi, 2001.* ''Luptător jertfelnic şi ctitor darnic - lucrarea harului în viaţa Sfântului Voievod Ştefan cel Mare'', Trinitas, FairfieldIaşi, [[Connecticut]] 2004; * ''Făclii de Înviere - [[SÎnţelesuri ale Sfintelor Paşti'', Trinitas, Iaşi, 2005; * ''Recunoştinţă şi reînnoire'', Trinitas, Iaşi, 2005. * ''Daruri de Crăciun – înțelesuri ale sărbătorii Nașterii Domnului'', Trinitas, Iași, 2005.* ''Dăruire şi dăinuire. Raze şi chipuri de lumină din istoria şi spiritualitatea românilor'', Trinitas, Iaşi, 2005.* ''Comori ale Ortodoxiei. Explorări teologice în spiritualitatea liturgică şi filocalică'', Trinitas, Iaşi, 2007.*''Brâncuși.USculptor creștin ortodox'', Trinitas, Iași, 2007.A*''Foame şi sete după Dumnezeu'', Basilica, Bucureşti, 2008.]] *''Teologie şi spiritualitate'', Basilica, Bucureşti, 2009 (2003teza de doctorat susţinută la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti); Universitatea .*''La joie de Arte la fidélité'', Cerf, Paris, 2009.* ''Misiune pentru mântuire. Lucrarea Bisericii în societate'', Basilica, Bucureşti, 2009.*''Libertate pentru comuniune. Lucrarea Bisericii în societate - anul 2009'', Basilica, Bucureşti, 2010. Dintre articolele publicate în periodice amintim: "George EnescuChemarea preoţească" din [[Iaşi]] (20061973). Prea Fericirea Sa ; "Elemente ale religiei geto-dacilor favorabile procesului de încreştinare a participat la peste [[200]] strămoşilor" (1976); "Învăţătura Sfântului Ioan Gură de simpozioane, congrese Aur despre rugăciunile pentru cei adomiţi în Domnul" (1976); "Timpul şi conferinţe teologice internaţionale, aducând contribuţii importante valoarea lui pentru mântuire în Ortodoxie" (1977); "Temeiurile dogmatice ale bucuriei creştine" (1977); "Creştinii din Occident în rezolvarea problemelor dezbatute căutarea Ortodoxiei" (1978); "Dorul pentru Biserica nedespărţită sau apelul tainic şi irezistibil al Sfintei Treimi" (1982); "Mărturia ortodoxă în cadrul acestor intruniriMişcarea Ecumenică" (1989) etc.
În ceea ce priveşte activitatea ştiintifică şi publicistică a Prea Fericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, putem spune că a publicat peste 500 de studii, articole, cuvântări şi prefeţe în limba română, peste 100 de studii şi articole în limbile franceză, engleză şi germană în reviste şi volume colective din străinătate. Patriarhul Daniel este şi autorul unor cărţi teologice de o importanţă deosebită.
La data de [[30 septembrie]] 2007, [[Preşedintele României]] l-a decorat cu Ordinul Naţional "[[Steaua României]]" în grad de Mare Cruce, ca o încununare a tuturor contribuţiilor sale.==Distincţii==
De-a lungul timpului a primit numeroase distincţii şi titluri, dintre care amintim: Premiul [[Emanuel Heufeder]] ([[Germania]], [[1998]]); Medalia Comemorativă "150 de ani de la naşterea lui [[Mihai Eminescu]]" şi Ordinul "Serviciul Credincios" în rang de Mare Cruce acordat de Preşedinţia României (2000); Membru titular al Academiei Internaţionale de Ştiinţe Religioase de la [[Bruxelles]] (2000); Premiul ecumenic al Institutului Sf. Nicolae din Bari (Italia, 2002); Premiul Pro Humanitate acordat la Berlin, în 2002, de Fundaţia Europeană pentru Cultură Pro Europa (din Freiburg im Breisgau); Senator de onoare al Universităţii Dunărea de Jos (Galaţi, 2003); Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Mare Cruce (2007). De asemenea deţine titlul de ''Doctor Honoris Causa'' al mai multor institute academice din ţară şi străinătate: Universitatea Catolică Sacred Heart, Fairfield, Connecticut - S.U.A. (2003); Universitatea de Arte "George Enescu" din Iaşi (2006).  ==Colaborarea cu fosta SecuritateControverse==
Ierarhul Daniel (Ciobotea), ca şi alţi înalţi prelaţi ai Bisericii Ortodoxe Române, a fost suspectat că ar fi colaborat cu fosta [[Securitate]], mai ales ca unul ce a făcut studii în străinătate înainte de 1989, în perioada comunistă. Suspiciunea venea din informaţia că toţi cei care făceau studii în străinătate erau obligaţi să semneze un angajament de colaborare (chiar dacă nu-l onorau apoi). La data de [[16 octombrie]] 2007, Patriarhul Daniel a primit decizie de necolaborare cu Securitatea ca poliţie politică din partea Colegiului [[CNSAS]], în dosarului lui neexistând decât un document al SIE în care se menţionează că i s-a ars dosarul pe data de [[23 decembrie]] 1989. <ref>[http://www.ziua.ro/display.php?data=2007-10-17&id=228092 Ziua, 17 octombrie 2007]</ref>
== Lucrări Activitatea bisericească== [[Imagine:PF Daniel.jpg|thumb|right|200 px|Patriarhul Daniel.]] * "Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea..." (Iaşi, 1996); * "Luptător jertfelnic şi ctitor darnic - lucrarea harului în viaţa Sfântului Voievod Ştefan cel Mare" (Iaşi, 2004); * "Făclii de Înviere - Înţelesuri ale Sfintelor Paşti" (2005); * "Recunoştinţă şi reînnoire" (Iaşi, 2005), toate apărute la Editura Trinitas. Dintre articolele publicate în periodice amintim: "Chemarea preoţească" (1973); "Elemente ale religiei geto-dacilor favorabile procesului de încreştinare a strămoşilor" (1976); "Învăţătura Sfântului Ioan Gură de Aur despre rugăciunile pentru cei adomiţi în Domnul" (1976); "Timpul şi valoarea lui pentru mântuire în Ortodoxie" (1977); "Temeiurile dogmatice ale bucuriei creştine" (1977); "Creştinii din Occident în căutarea Ortodoxiei" (1978); "Dorul pentru Biserica nedespărţită sau apelul tainic şi irezistibil al Sfintei Treimi" (1982); "Mărturia ortodoxă în Mişcarea Ecumenică" (1989) etc. De la alegerea sa ca mitropolital Moldovei, el a iniţiat programul "Niciun sat fără biserică", care prevedea construirea în fiecare sat şi cartier unde nu există biserică a unul lăcaş de cult, chiar şi în cele în care ortodocşii sunt minoritari. Prea Fericitul Daniel consideră că este foarte important ca fiecare localitate să aibă propria-i biserică şi propriul său preot:
{{citat|Construirea de biserici este datoria cea dintâi şi cea mai mare. Şi aceasta deoarece, oricâte case am face în lumea aceasta, nici una nu are Sfinţenia şi Lucrarea Bisericii. Un sat creştin fără biserică este un sat fără lumină suficientă pentru suflet. De aceea, datoria noastră este de a zidi biserici în fiecare localitate creştină şi de a forma preoţi care să fie păstori de suflete pentru credincioşi. Ce-ar putea da omul în schimb pentru sufletul său? Ce-i foloseşte lui dacă câştigă lumea aceasta, dar îşi pierde sufletul său? Aici este esenţialul vieţii pe pământ. Dacă nu avem biserică şi nu avem preot, riscăm să ne pierdem sufletul. Degeaba construim altceva, dacă nu construim în primul rând casa pentru vindecarea sufletului de păcate, pentru luminarea lui.<ref>[http://www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=9925&lang=r Catholica - Programul Arhiepiscopiei Iaşilor "Nici un sat fără biserică"]</ref>|Daniel Ciobotea}}
==Surse==
*[http://ro.wikipedia.org/wiki/Patriarhul_Daniel Patriarhul Daniel] (Wikipedia)*[http://www.patriarhia.ro/ro/patriarhul/biografia.html Biografia PF Patriarh Daniel] pe siteul oficial al Patriarhiei Române]
{{Patriarhi BOR}}
6.119 modificări

Meniu de navigare