Slujba învierii începe cu o [[procesiune]] care are loc la miezul nopţii. Credincioşii ies din biserica neluminată cântând, purtând [[steag]]urile, [[icoane]], [[lumânări]] şi [[Evanghelia (liturgică)Evanghelia|Evanghelia (liturgică)|Evanghelia]]. Procesiunea ocoleşte biserica şi se întoarce în faţa uşilor principale care sunt închise. În practica greacă, antiohiană şi românească, acum se citeşte Evanghelia care spune că mormântul este gol. În cultul ortodox sirian şi cel românesc (pe alocuri şi la greci), după citirea Evangheliei, preotul bate în uşă şi poartă un dialog cu o persoană din biserică, strigând cuvintele [[Psalm]]ului 23, 7-10: "Ridicaţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice şi va intra Împăratul slavei. // Cine este acesta Împăratul slavei? // Domnul Cel tare şi puternic, Domnul Cel tare în război. // Ridicaţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice şi va intra Împăratul slavei. // Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul puterilor, Acesta este Împăratul slavei." În cultul slav nici una din aceste practici nu există. Apoi, se cântă [[Sfintele_Paşti#Imnografie|troparul pascal]] pentru prima dată, împreună cu versurile [[Psalm]]ului 67 (68) care vor preceda toate slujbele acestei perioade: