Modificări

Salt la: navigare, căutare

Culori liturgice

3.311 octeți șterși, 13 ianuarie 2009 18:16
reorganizare 1
{{Traducere EN}}
{{reorg}}
'''Culorile liturgice''' sunt culorile folosite la [[veşminte]], la acoperămintele de la ''altar'', [[proscomidiar]], [[analog]], [[tetrapod]] şi alte [[obiecte liturgice]] din biserică în contextul [[slujbe]]lor dumnezeieşti. Culorile pot să aibă un simbolism specific unor perioade/[[timpuri liturgice]] sau unor [[sărbători]].
There is a distinction between the colour of the vestments worn by the [[clergy]] and their [[cassock]]sTrebuie făcută distincția între culorile veșmintelor liturgice ale clerului și cele ale îmbrăcăminții lor de fiecare zi (anteriul și rasa) care, cu puține excepții, which with rămân neschimbate de-a few exceptions does not change with the liturgical seasonslungul anului bisericesc.
==Practica bizantinăCulorile veșmintelor liturgice==The [[Typikon]] itself does not specify a complex color scheme for vestments, but only for light or dark vestments. Many clergy who follow Byzantine practice have adopted the more complex color scheme that was developed in Slavic practice, but you will also see many diverse colors used in vestments that do not easily fit into the that scheme.
==Practica slavă=={{Cleanup|This section needs to combine its two articles into [[Tipic]]ul nu aduce informații cu privire la regulile de urmat cu privire la culorile veșmintelor clerului, menționând doar necesitatea de a wholefolosi veșminte de culori închise dau deschise, după caz.}}Slavic practice was influenced by western liturgical practiceAceasta este practica bizantină veche, and developed a fairly complex color scheme, though there are a number of variations based on regional or local customspăstrată în Bisericile de tradiție grecească și ea dă regula minimală de urmat în materie de veșminte liturgice.
The most authoritative description of the Russian liturgical color scheme is found in Bulgakov's ''Nastol'naya Kniga Sviashchenno-sluzhitelia'' În tradiția slavă (''Reference Book for Priestly Church Servers''îndeosebi rusească)a fost elaborată în timp, posibil sub influența occidentală, o schemă coloristică destul de complexă, care va fi prezentată în cele ce urmează. În zilele noastre, mulți membri ai clerului care urmează practica bizantină au preluat și ei reglementarea din practica slavă.
The most important [[feast]]s of the Orthodox Church and the sacred events for which specific colors of vestments have been established can be united into six basic groups:#The group of feasts and days commemorating Our Lord [[Jesus Christ]], the [[prophet]]s, the [[apostles]] and the holy [[hierarch]]s. Vestment color: gold (yellow) of all shades.#The group of feasts and days commemorating the most holy [[Mother of God]], the [[angels|bodiless powers]]În tradiţia liturgică a Bisericii Ortodoxe Române se împletesc elemente din tradiția slavă și cea grecească, and [[Virgin-Martyr|virgins]]. Vestment color: light blue or white.#The group of feasts and days commemorating the [[Cross]] of our Lord. Vestment color: purple or dark red.#The group of feasts and days commemorating [[martyr]]s. Vestment color: Redla care se adaugă obiceiurile locale. [On Great and [[Holy Week|Holy Thursday]], dark red vestments are wornÎn privința acestora din urmă, even though the church is still covered with black and the holy ([[altar]]) table is covered with tradiția locală a white cloth.]#The group of feasts and days commemorating [[monastic|monastic saints]], ascetics, and [[fool-for-Christ|fools for Christ]]. Vestment color: greenfost structurată și în funcție de dotările materiale mai puţin bogate.<br>The Entrance of our Lord into Jerusalem ([[Palm Sunday]])Strămoşii noştri purtau ce veşminte aveau, [[Holy Trinity]] Day ([[Pentecost]])nedispunând de multe rânduri de veșminte, and [[Holy Spirit]] Day iar pentru cei din zilele noastre alegerile lor de atunci (Monday after Pentecostlegate de motivele amintite) are, as a rule, celebrated in green vestments of all shadesau devenit tradiţie.#During the Lenten periods, the vestment colors are: dark blue, purpleDe altfel, dark greenîntrucât regulile prezentate mai jos nu sunt absolut obligatorii, dark redmulți slujitori poartă veșmintele pe care ei înșiși le preferă, and black. This last color is used essentially for the days of [[Great Lent]]fără să țină seama de recomandări. During the first week of that Lent and on the weekdays of the following weeksPe de altă parte, the vestment color is black. On Sundays and feast days of this periodîn continuare, the vestments are of a dark color with gold or coloured ornamentspuțini sunt cei care își permit un număr mare de seturi de veșminte liturgice complete.
Funerals, as Cea mai respectată sursă care cuprinde descrirea schemei coloristice pentru veșmintele liturgice în conformitate cu practica rusească este ''Nastol'naya Kniga Sviashchenno-sluzhitelia'' (''Carte de precepte pentru sujitorii bisericești din cinul preoțesc'') a rulelui Bulgakov, are done in white vestmentspe care o vom urma și în cele de mai jos.
Note===Principii generale===În Biserica Ortodoxă sunt folosite în principal şase culori liturgice: In earlier timesalb, there were no black vestments in the Orthodox Churchverde, although the everyday clothing of the clergy, especially the monastics, was black. In ancient times, both in the Greek and in the Russian Churches, the clergy wore, according to the Typikon, "Crimson Vestments": dark purpuriu (bloodvineţiu) red vestments. In Russia, it was first proposed to the clergy of Stroşu, albastru şi auriu. Petersburg to wear black vestments, if possible, to participate in the funeral of Emperor Peter II (1821)Recent au început a se folosi şi veşminte de culoare neagră. From that time on, black vestments became customary for funerals and the services of Great LentÎn unele locuri mai sunt folosite şi culorile portocaliu stacojiu şi ruginiu.
White is worn for the feasts and post-feasts of [[Epiphany]]Alegerea culorilor veșmintelor liturgice se face în funcție de semnificația fiecărei culori. Astfel, „albul” reprezintă puritatea luminii harului lui Dumnezeu; „verde”, culoarea vieţii, [[Transfiguration]]a Sfântului Duh şi a lemnului Sfintei Cruci; „purpuriu”, and [[Pascha]]pentru patima Domnului Iisus Hristos; „roşu închis” pentru sângele lui Hristos şi pentru sângele martirilor; „albastru” pentru Maica Domnului; „auriu” pentru bogaţia darurilor Sfântului Duh şi „roşu deschis” pentru flacăra intensă a Oastei Duhovniceşti. In antiquity„Negru” este în mod tradiţional culoarea morţii şi a doliului în Apus, spre deosebire de Răsărit unde „albul” este culoarea Adormirii (căci Ortodoxia accentuează Învierea Domnului, [[Christmas]] and Epiphany were celebrated as one feastnu greutatea şi chinul patimilor şi morţii Domnului). În Rusia, the Theophany of the Lord„roşu” este culoarea bucuriei, sostrălucirii şi frumuseţii. Nici una dintre acestea nu este scrisă în anumite reguli sau canoane şi, in some placesîn mod evident, white is worn on Christmas Daymultiplele culori au semnificaţii diferite pentru variile popoare, but gold is worn from the second day of Christmas until Epiphanyastfel că și folosirea lor poate fi diferită de la caz la caz.
In Russia===Practica rusească===Pentru Biserica Ortodoxă, at [[Liturgy]] on Holy Thursdaymai ales cea Rusă şi cele influenţate de tradiţia ei, a white altar cover is used to represent the linen tablecloth of the Mystical Supper [the priest wears dark redculorile predominante pentru diferitele sărbători sunt următoarele:# La Praznicele Mântuitorului, la Sfinţii Profeţi, la Sfinţii Apostoli şi la Sfinţii Ierarhi: „auriu” şi „galben” de toate nuanţele;# La Praznicele Maicii Domnului, la Puterile cele fără de trup (Îngeri) şi la Sfintele Fecioare: „albastru deschis” (bleu) şi „alb”;# La Praznicele Sfintei Cruci: „purpuriu” şi „roşu închis”;# La Sfinţii Mucenici: „roşu” (În Sfânta şi Marea Joi se poartă veşminte liturgice de culoarea „roşu închis” chiar dacă biserica este înveşmântată în „negru”, and the church remains in black until after Liturgyiar masa Sfântului Altar se împodobeşte în „alb”, when the priest's vestments return to black]. The church cloths and the vestments of the priest are changed to white at the [[prokeimenon]] of Holy Saturday Liturgyca semn de aducere aminte a feţei de masă folosită la Cina cea de Taină. In Muscovite custom)# La Sfinţii Cuvioşi, white is worn for Paschal [[Matins]]Asceţi şi Nebuni pentru Hristos: „verde” (De asemenea Intrarea Domnului în Ierusalim, bright red is worn at Pascha LiturgyPogorârea Sfântului Duh şi Sfânta Treime sunt celebrate tot în veşminte „verzi” de toate nuanţele. In some places white is worn from [[Ascension]] to Pentecost. In Carpatho-Russian style)# În Posturi: „albastru închis”, white„purpuriu”, exclusively„verde închis”, is worn in the Paschal season„roşu închis ori sângeriu” şi „negru”. WhiteÎn Postul Sfintelor Patimi, the color of the [[Resurrection]]veşmintele folosite se obişnuieşte a fi cele „negre”. Sâmbetele şi la sărbătorile mari din Postul Mare veşmintele sunt „negre”, is worn at funerals and memorial servicesdar cu ornamente „aurii” şi de alte culori. # Înmormântările se săvârşesc în veşminte „albe”.
Green is worn for Pentecost and its post-feast, feasts of prophets, and angels. In some places, green is worn for the [[Elevation of the Holy Cross]] in September. In Carpatho-Russian practice, green is worn from Pentecost until [[Apostles Fast|Ss. Peter and Paul fast]]. Green is often worn for Palm Sunday.====Precizări suplimentare====
Gold is worn from Christmas to EpiphanyÎn afară de aceste reguli generale, and in some placesexistă mai ales în practica rusească, during Advent. Gold is worn when no other colour is specified. In one traditionîn cadrul căreia există o mare diversitate, gold is worn on all Sundays (except when white is worn), including even the Sundays in all the fasting periodsși unele particularități legate de folosirea culorilor veșmintelor liturgice.
Red is worn for Ss. Peter and Paul fast, Ss. Peter and Paul feast=====Alb=====„Albul” este purtat la Praznicele Botezului Domnului (Epifaniei, for [[Advent]], for the angels, the Elevation of the Cross ([[September 14]]Teofaniei sau Arătării lui Dumnezeu), and for feasts of martyrsSchimbării la Faţă şi Învierii Domnului şi până la odovania lor. In Moscow's styleÎn antichitatea creştină la Epifanie se prăznuia şi Naşterea Domnului, and on [[Mount Athos]] and at Jerusalemînsă după separarea celor două sărbători, bright red is worn on Pascha [after Matins] and on the Nativityde Crăciun se poartă „alb” şi din a doua zi de Crăciun până la Bobotează se poartă „auriu”.
Blue is worn for all feasts of the VirginÎn tradiţia moscovită, Presentation of the Lordveşmintele bisericii şi ale clerului se schimbă în „alb” la cântarea Prochimenului din Liturghia Sfintei şi Marii Zi a Sâmbetei (adică înainte de citirea din Apostol, Annunciation, and sometimes on the fifth Friday of Lent ([[Akathist]]n.t.). In Carpatho-Russian parishes, blue is worn for the [[Dormition]] fast and feast, and is worn until the Cross Elevation„Albul” este purtat până la Utrenia Duminicii Învierii, sometimes even until Adventcând sunt schimbate cu cele „roşu deschis” până la odovania praznicului.
Purple is worn on weekends of Lent; black is worn weekdays. In some placesÎn unele locuri din Rusia, purple is worn on weekdays of Lent (gold on weekends)„albul” este purtat de la Înălţarea Domnului până la Pogorârea Sfântului Duh, iar în alte locuri se obişnuieşte a se purta culoarea „aurie”.
Black is worn for weekdays in Lent, especially the first week of Lent and in Holy Week. In CarpathoÎn zona carpato-Russian, formerly [[Uniat]] [[parish]]es, black is worn on weekdays for funerals and memorial services and Liturgiesrusă (Ucraina de Vest), as is done in the Roman Churchde la Paşti până la Înălţare, though this is not universally true any moreprecum şi la înmormântări se poartă numai „alb”.
Orange or rust is worn in some places for Ss. Peter and Paul fast, and in other places for Ss. Peter and Paul feast through the Transfiguration.=====Verde=====
Please note that when we say "feast," we include the period from the vigil of the feast until its apodosis„Verdele” este purtat în unele părți la Înălţarea Sfintei Cruci. The length of these postÎn zona carpato-feasts varyrusă „verdele” se poartă de la Rusalii la Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, and are given in the Liturgical Calendar and Rubricsprecum şi în Duminica Intrării Domnului în Ierusalim. Generally speaking, there is a post-feast of about a week for each of the [[Great Feasts|twelve major feasts]]. As you can see, there is great variety in ways of doing thingsÎn unele locuri se poartă verde pentru prăznuirile proorocilor și îngerilor.
==Culorile veşmintelor neliturgice==
„Clerul ortodox poartă două tipuri de veşminte: liturgice şi neliturgice=====Auriu=====„Auriul” (uneori înlocuit cu simplul galben) este obişnuit a se purta când nu este specificată nici o altă culoare. Cele neliturgice reprezintă îmbrăcămintea zilnică a clerului În unele tradiţii locale „auriul” este purtat în toate sâmbetele, mai puțin cele în care este precizat „albul”, iar la slujbă se poartă sub veşmintele liturgiceinclusiv duminicile în perioadele de post.
Îmbrăcămintea neliturgică poartă denumirea de reverendă şi rasă. Deosebirea dintre ele este că rasa se încheie chiar pe mijloc şi are deschizături largi la mâneci; ea se poartă peste reverendă.
În tradiţia rusăRed is worn for Ss. Peter and Paul fast, pentru că monahii poartă îmbrăcăminte neliturgică de culoare închisă Ss. Peter and Paul feast, for [[Advent]], for the angels, the Elevation of the Cross (de obicei „neagră”[[September 14]]), and for feasts of martyrs. In Moscow's style, „bleumarin” sau „maro închis”) şi clerul mirean poartă de obicei reverende de culori deschiseand on [[Mount Athos]] and at Jerusalem, sunt cunoscuţi drept „clerul negru” şi „clerul alb”bright red is worn on Pascha [after Matins] and on the Nativity.
În Rusia=====Roșu=====„Roşu închis ori stacojiu” este purtat în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, înainte de Revoluţia din 1917la Crăciun, acest plan vestimentar era valabil pentru ambele sutane sau veşminte neliturgice. De asemenea, culoarea liniei mânecii rasei semnifica rangul preotuluila Înălţarea Sfintei Cruci şi la praznicele Sfinţilor Mucenici.
În Rusia modernă„Roşu deschis” este purtat la praznicele Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, clerul foloseşte culoarea „neagră” pentru rasă precum şi culori diverse pentru reverendăla Sfinţii Îngeri. La Moscova, nemaipurtând culori potrivite rangului administrativîn Athos şi la Ierusalim „roşu deschis” este folosit la Paşti şi la Crăciun.
Totuşi=====Albastru=====„Albastru” este purtat la praznicele Maicii Domnului, deoarece clerul comunităţilor ruseşti la Întâmpinarea Domnului, la Buna-Vestire şi, uneori, în Vinerea Acatistului din diaspora – mai ales a cincea săptămână a Postului Mare. În zona carpato-rusă, „albastrul” este purtat din America - nu prima zi a fost afectat de Revoluţia din 1917, în majoritate continuă tradiţia culorilor diferite în ceea ce priveşte reverenda Postului Adormirii Maicii Domnului până la Înălţarea Sfintei Cruci şi rasachiar până la începutul Postului Crăciunului.
Practica purtării sutanelor sau veşmintelor neliturgice de diverse culori vine =====Purpuriu=====„Purpuriu” (vineţiu) este purtat în sâmbetele şi duminicile din vremea stăpânirii turceştiPostul Mare. Clerul musulman îşi revervase dreptul În unele părţi „purpuriul” este purtat în zilele de a purta culorile „alb” sau „negru”, considerând că umileşte astfel clerul creştinrând ale Postului Mare, forţat astfel să poarte culori strălucitoare (pentru a iar „auriul” se deosebi. n.tfoloseşte în sâmbetele şi duminicile acestuia.)
După ce Biserica Ortodoxă a scăpat de sub constrângerea turcească=====Portocaliu=====„Portocaliul” (“ruginiu”) este purtat pe alocuri în Postul Sfinţilor Apostoli, clerul ortodox a renunţat să mai poarte sutane de diverse culori; această tradiţie a fost continuată iar în schimb altele de clerul rusla Sfinţii Apostoli până la Schimbarea la Faţă.
Dar şi clerul ortodox, mai ales cel grec, poartă sutane de culori diverse (mai ales deschise) în zona de climat tropical, ecuatorial şi mediteranean. „Cremul”, „griul” şi „gălbuiul”, ca şi „bronzul pal” („bej” şi „auriu pal” chiar, n.t.) sunt cele mai populare. De asemenea, reverenda de culoare „bleu” este întâlnită la clerul de pretutindeni.=====Negru=====
Este potrivit a purta un brâu sau o cingătoare peste reverendă (mai ales că În Biserica Primară nu se pot găşi şi cingători cu însemne creştinepurtau veşminte „negre”, n.t.)deşi clerul monahal purta sutane „negre”. În tradiţia greacăacele vremuri tot clerul purta veşminte „stacojii” (roșu sângeriu, această curea este chiar o panglică, un şiret, un cordon sau o funie ce împrejmuieşte talia. Dar în tradiţia sârbă şi română aceste brâie semnifică rangul preotului. În Biserica Rusă acest brâu este chiar ales împodobit (arhiepiscopul Ioan Garklavs de Chicago purta prin 1991 unul chiar brodat cu trandafirigrena).)
Purtarea sutanelor În Rusia s-au purtat prima dată veşminte „negre” la înmormântarea Ţarului Petru al II-lea (a reverendei şi a rasei1821) este în uzul comun al episcopilor, preoţilor, diaconilor, monahilor şi monahiilor. Permisiunea de De atunci s-a purta sutane se acordă răspândit purtarea culorii „negre” la înmormântări şi seminariştilor (şi studenţilor teologiîn Postul Mare, n.t.), fraţilor de mănăstire, ipodiaconilor şi citeţilor (respectiv dascălilor sau cantorilor azi, n.tca în tradiţia romano-catolică..)
În ceea ce priveşte sutaneleUcraina Occidentală, Tipiconul (http://www.romarch.org/arhiva/Tipic.html) în fostele parohii greco-catolice, în cursul săptămânii, la înmormântări și la parastase, precum și la Liturghie se purtau veșminte negre, după obiceiul romano-catolic, dar acest lucru nu precizează nimic mai mult decât că ele pot fi „deschise” sau „închise” la culoare, aşa că tradiţia locală este singurul „standard”universal valabil.
==Culorile Unde se poate, toate acoperămintele din biserică, inclusiv dvera şi chiar sticla candelelor se schimbă în funcţie de culoarea veşmintelor liturgice==sfinţiţilor slujitori.
În Biserica Ortodoxă sunt folosite şase culori liturgice: albtradiţia grecească se obişnuieşte însă ca dvera şi sticla candelelor să rămână tot timpul „roşii”, verdeîn amintirea surpării catapetesmei Templului din Ierusalim la moartea Mântuitorului pe Cruce şi a ouălor aduse, purpuriu (vineţiu)potrivit tradiţiei, roşude soţia lui Ponţiu Pilat la Cruce, albastru şi auriu. Recent care s-au început înroşit când asupra lor a se folosi şi veşminte de culoare neagrăcurs Cinstitul Sânge al Domnului Hristos. În unele locuri mai sunt folosite Totodată că purpuriul, roşul închis intens este şi culorile portocaliu stacojiu culoarea imperială, motiv pentru care este folosit la dvera Sfintelor Uşi (pe unde intra şi ruginiuîmpăratul Bizanţului spre a se împărtăşi).
Putem observa că După cum se folosesc vede, aceste culori datorită semnificaţiei lor: „albul” pentru puritatea luminii harului lui Dumnezeu; „verde”, culoarea vieţii, a Sfântului Duh şi a lemnului Sfintei Cruci; „purpuriu” pentru patima Domnului Iisus Hristos; „ruşu închis” pentru sângele lui Hristos şi pentru sângele martirilor; „albastru” pentru Maica Domnului; „auriu” pentru bogaţia darurilor Sfântului Duh şi „roşu deschis” pentru flacăra intensă a Oastei Duhovniceştipractici sunt foarte variate. „Negru” este în mod tradiţional culoarea morţii şi a doliului în Apus, spre deosebire Însă măcar acolo unde sunt dotările de Răsărit rigoare sau unde „albul” este culoarea Adormirii (căci Ortodoxia accentuează Învierea Domnuluiexistă posibilități materiale mai bune, nu greutatea şi chinul patimilor şi morţii Domnului, n.t.). În Rusia „roşu” este culoarea bucuriei, strălucirii de preferat să se urmărească şi frumuseţii. Nici una dintre acestea nu este scrisă în anumite reguli sau canoane şi, semnificaţia duhovnicească a culorilor în mod evidentpurtarea veşmintelor, multiplele culori au semnificaţii diferite pentru variile popoaremai ales a celor liturgice.
Pentru Biserica Ortodoxă, mai ales cea Rusă şi cele influenţate de tradiţia ei, culorile predominante pentru diferitele sărbători sunt următoarele culori:# La Praznicele Mântuitorului, la Sfinţii Profeţi, la Sfinţii Apostoli şi la Sfinţii Ierarhi: „auriu” şi „galben” de toate nuanţele;# La Praznicele Maicii Domnului, la Puterile cele fără de trup (Îngeri) şi la Sfintele Fecioare: „albastru deschis” şi „alb”;# La Praznicele Sfintei Cruci: „purpuriu” şi „roşu închis”;# La Sfinţii Mucenici: „roşu” (În Sfânta şi Marea Joi se poartă veşminte liturgice de culoarea „roşu închis” chiar dacă biserica este înveşmântată în „negru”, iar masa Sfântului Altar se împodobeşte în „alb”, ca semn de aducere aminte a feţei de masă folosită la Cina cea de Taină.)# La Sfinţii Cuvioşi, Asceţi şi Nebuni pentru Hristos: „verde” (De asemenea Intrarea Domnului în Ierusalim, Pogorârea Sfântului Duh şi Sfânta Treime sunt celebrate tot în veşminte „verzi”, de toate nuanţele.)# În Posturi: „albastru închis”, „purpuriu”, „verde închis”, „roşu închis ori sângeriu” şi „negru”. În Postul Sfintelor Patimi veşminte folosite se obişnuieşte a fi cele „negre”. Sâmbetele şi Sărbătorile mari din Postul Mare veşmintele sunt „negre”, dar cu ornamente „aurii” şi de alte culori. # Înmormântările se săvârşesc în veşminte „albe”.==Culorile veşmintelor neliturgice==
În Biserica Primară nu Îmbrăcămintea neliturgică a preoților de mir este alcătuită din anteriu (sutană, reverendă) şi rasă. Deosebirea dintre ele este că rasa se încheie chiar pe mijloc şi are deschizături largi la mâneci; ea se purtau veşminte „negre”poartă peste reverendă, deşi clerul monahal purta sutane „negre”. În acele vremuri tot clerul purta veşminte „stacojii” (grena)care este mai strânsă pe corp.
În Rusia s-au purtat prima data veşminte „negre” la înmormântarea Ţarului Petru al II-lea tradiţia rusă, pentru că monahii poartă îmbrăcăminte neliturgică de culoare închisă (1821de obicei „neagră”, „bleumarin” sau „maro închis”). De atunci s-a răspândit purtarea culorii „negre” la înmormântări , iar clerul mirean poartă de obicei reverende de culori deschise, cele două categorii sunt cunoscute, oarecum inexact, drept „clerul negru” şi în Postul Mare, ca în tradiţia romano-catolică„clerul alb”.
„Albul” este purtat la Praznicele Botezului Domnului (EpifanieiÎn Rusia, Teofaniei înainte de Revoluţia din 1917, acest plan vestimentar era valabil pentru ambele sutane sau Arătării lui Dumnezeu), Schimbării la Faţă şi Învierii Domnului şi până la odovania lorveşminte neliturgice. În antichitatea creştină la Epifanie se prăznuia şi Naşterea DomnuluiDe asemenea, însă după separarea celor două sărbători, de Crăciun se poartă „alb” şi din a doua zi de Crăciun până la Bobotează se poartă „auriu”culoarea marginii mânecii rasei semnifica rangul preotului.
În tradiţia moscovităRusia modernă, veşmintele bisericii clerul foloseşte culoarea „neagră” pentru rasă şi ale clerului culori diverse pentru reverendă, nemaipurtându-se schimbă în „alb” la cântarea Prochimenului din Liturghia Sfintei şi Marii Zi a Sâmbetei (adică înainte de citirea din Apostol, n.t.). „Albul” este purtat până la Utrenia Duminicii Învierii, când sunt schimbate cu cele „roşu deschis” până la odovania prazniculuiculori potrivite rangului administrativ.
În unele locuri Totuşi, deoarece clerul comunităţilor ruseşti din diaspora – mai ales din America - nu a fost afectat de Revoluţia din Rusia1917, „albul” este purtat de la Înălţarea Domnului până la Pogorârea Sfântului Duhacesta, iar în alte locuri se obişnuieşte a se purta culoarea „aurie”marea sa majoritate, continuă tradiţia purtării de veșminte de culorilor diferite.
În zona Munţilor Carpaţi ai ruşilor Practica purtării sau veşmintelor neliturgice de la Paşti la Înălţare se poartă numai diverse culori vine din vremea stăpânirii turceşti. Imamii musulmani îşi revervaseră dreptul de a purta culorile „alb”sau „negru”, precum şi la înmormântăriconsiderând că umilesc astfel clerul creştin, silit astfel să poarte culori mai strălucitoare (pentru a se deosebi de aceștia n.t.)
„Verdele” este purtat în unele părţi la Înălţarea Sfintei Cruci. În zona carpato-rusească „verdele” se poartă După ce Biserica Ortodoxă a scăpat de la Rusalii la Sfinţii Apostoli Petru şi Pavelsub constrângerile stăpânirii turcești, precum şi în Sâmbăta Sfântului Lazărclerul ortodox din fostele teritorii otomane a renunţat să mai poarte sutane de diverse culori; această tradiţie a fost însă continuată de clerul rus.
„Auriul” este obişnuit a se purta când nu este sfecificată nici o altă culoareDar şi clerul ortodox de alte tradiții, mai ales cel grec, poartă sutane de culori diverse (mai ales deschise) în zonele cu climat tropical, ecuatorial şi mediteranean. În unele tradiţii locale „auriul” este purtat în toate sâmbetele„Cremul”, „griul” şi „gălbuiul”, ca şi „bronzul pal” („bej” şi „auriu pal” chiar, n.t.) sunt cele mai puâin cele în care este precizat „albul”populare. De asemenea, reverenda de culoare „bleu” o întâlnim la clerul de pretutindeni.
„Roşu închis ori sângeriu” Peste reverendă este purtat în Postul Sfinţilor Apostoli Petru potrivit să se poarte un brâu sau curea (mai ales că se pot găsi şi Pavelcingători cu însemne creştine, la Crăciunn.t.). În tradiţia greacă, la Înălţarea Sfintei Cruci această curea este o panglică, un şiret, un cordon sau o funie ce împrejmuieşte talia. În tradiţia sârbă şi la praznicele Sfinţilor Martiriromână aceste brâie semnifică rangul preotului (distincțiile și/sau funcțiile administrative). În Biserica Rusă acest brâu este ales împodobit (arhiepiscopul Ioan Garklavs de Chicago purta prin 1991 unul chiar brodat cu trandafiri.)
„Roşu deschis” Purtarea sutanelor (a reverendei şi a rasei) este purtat la praznicele Sfinţilor Apostoli Petru proprie episcopilor, preoţilor, diaconilor, monahilor şi monahiilor. Permisiunea de a purta sutane se acordă şi seminariştilor (şi Pavelstudenţilor teologi, precum şi la Sfinţii Îngerin.t. La Moscova), fraţilor de mănăstire, în Athos ipodiaconilor şi la Ierusalim „roşu deschis” este folosit la Paşti şi la Crăciunciteţilor (respectiv dascălilor sau cantorilor azi, n.t.).
„Albastru” este purtat la praznicele Maicii Domnului, la Întâmpinarea DomnuluiÎn ceea ce priveşte sutanele, la Buna-Vestire şi, uneori, în Vinerea Acatistului din a cincea săptămână a Postului Mare. În zona carpatico-rusească „albastru” este purtat din prima zi a Postului Adormirii Maicii Domnului până la Înălţarea Sfintei Cruci şi chiar la Crăciun. „Purpuriu” Tipiconul (vineţiu) este purtat în sâmbetele şi duminicile din Postul Marehttp://www. În unele părţi „purpuriul” este purtat în zilele de rând ale Postului Mare, iar „auriul” se foloseşte în sâmbetele şi duminicile acestuiaromarch. „Portocaliu” este purtat pe alocuri în Postul Sfinţilor Apostoli, iar în altele de la Sfinţii Apostoli până la Schimbarea la Faţăorg/arhiva/Tipic. Unde se poate, chiar şi veşmintele din biserică, dvera şi sticla candelelor se schimbă în funcţie de veşmintele sfinţiţilor slujitori. În tradiţia grecească se obişnuieşte ca dvera şi sticla candelelor să rămână tot timpul „roşii”, în amintirea surpării catapetesmei Templului din Ierusalim html) nu precizează nimic mai mult decât că ele pot fi „deschise” sau „închise” la moartea Mântuitorului pe Cruce şi a ouolelor aduseculoare, potrivit tradiţiei, de soţia lui Ponţiu Pilar la Cruce, care s-au înroşit prin picurarea Cinstitului Sânge. Trebuie să menţionăm şi faptul aşa că roşul purpuriu, roşul închis intens este şi culoarea regalităţii, motiv pentru care este folosit la dvera Sfintelor Uşi (pe unde întra şi împăratul Bizanţului spre a se împărtăşii, n.t.)”. În tradiţia Bisericii Ortodoxe Române se folosesc relativ amestecate ambele variante: ruseşte şi greceşte, precum şi obiceiul local, format prin dotările mai puţin bogate. Strămoşii noştri ce veşminte au avut, pe acelea le-au purtat, iar noi am preluat stăruinţa lor drept tradiţie. Acum se mai observă şi faptul că mulţi slujitori poartă ce veşminte preferă, nu neapărat ce veşminte sunt recomandate! Măcar acolo unde sunt dotările de rigoare sau unde locală este posibilitate materială mai bună este de preferat a se urmări şi semnificaţia duhovnicească în purtarea veşmintelor, mai ales a celor liturgicesingurul „standard”.
==Surse==
* [[Obiecte liturgice]]
* [[Veşminte]]
*[[Distincții bisericești]]
[[en:Liturgical colors]]
Kamasarye
6.119 modificări
Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/Special:MobileDiff/12280”

Meniu de navigare