Modificări

'''Calendarul iulian''' a fost introdus în anul 46 IH de către Julius Cezar şi a intrat în vigoare pe deplin în 45 IH ÎH (709 ''ab urbe condita''). A fost dezvoltat prin consultare cu astronomul alexandrian în Sosigenes şi probabil a fost realizat astfel încât să aproximeze anul tropical. Are forma unui an regulat de 365 de zile, împărţite în 12 luni şi o zi în plus, adăugată la luna februarie la fiecare patru ani. Cu toate acestea, anul calendarului iulian are lungimea medie de 365¼ zile.

Calendarul iulian încă mai este în uz în unele ţări şi în secolul XX, în special în ţări din Europa de Est şi încă folosit de majoritatea credincioşilor [[Biserica Ortodoxă|ortodocşi]] pentru [[Calendarul BisericiiCalendar|date bisericeşti]].

Una din problemele calendarului iulian este că se adaugă prea multe zile faţă de necesarul anotimpurilor astronomice. În medie, solstiţiile şi echinocţiile avansează cu aproape 11 minute pe an faţă de anul calendarului iulian, provocându-i acestuia o întârziere de aproape o zi la fiecare 128 de ani. Cu toate că Sosigenes şi-a dat seama de această discrepanţă, neştiind care îi este valoare exactă, el nu i-a acordat o importanţă prea mare. Totuşi, în timp se acumulează o diferenţă semnificativă, şi ulterior, a dus la reforma calendarului din 1582, care a introdus [[Calendarul Gregoriangregorian]], cu o acurateţe astronomică mult mai mare.

==De la Roman roman la Iulianiulian==

Conform cu scriitorii Censorinus şi Macrobius, ciclul intercalar ideal era format din ani obişnuiţi de 355 de zile alternând cu ani intercalari care aveau alternativ 377 şi 378 de zile. Prin acest sistem, anul mediu roman ar fi avut 366¼ zile la fiecare ciclu de 4 ani, ceea ce dă o diferenţă medie de o zi faţă de orice solstiţiu sau echinocţiu. Macrobius a propus şi o îmbunătăţire prin aceea că pentru 8 ani din 24 vor fi doar 3 ani intercalari, fiecare de 377 de zile. Această propunere făcea ca durata medie a anului să fie de 365¼ de zile la fiecare ciclu de 24 de ani. În practică, intercalările, în general, nu resopectau această schemă ideală, ci erau determinate de puterea politică. So far as can be determined from the historical evidenceAtât cât s-a putut detrmina din dovezile istorice, they were much less regular than these ideal schemes suggestele erau mult mai puţin regulate decât sugerează aceste scheme. They usually occurred every second or third yearDe obcei, but were sometimes omitted for much longerapăreau în fiecare al doilea sau al treilea an, and occasionally occurred in two consecutive yearsdar uneori erau omise pe o perioadă foarte mare de timp, iar uneori apăreau în doi ani consecutivi.

If managed correctly this system allowed the Roman yearDacă era folosit corect, on averageacest sistem permitea anului roman, to stay roughly aligned to a în medie, să stea cât de cât aliniat cu anul tropical year. HoweverTotuşi, if too many intercalations were omitteddacă prea mulţi ani intercalari erau omişi, as happened after the Second aşa cum s-a întâmplat după al Doilea Râzboi Punic War and during the Civil Warsşi în timpul Războaielor Civile, the calendar would drift rapidly out of alignment with the calendarul pierdea foarte repede alinierea la anul tropical year. MoreoverMai mult, since intercalations were often determined quite latedeoarece anii intercalari erau adesea stabiliţi destul de târziu, the average Roman citizen often did not know the correct datecetăţenii romani obişnuiţi adesea nu cunoşteau data corectă, particularly if he were some distance from the cityîn special când locuiau departe de capitală. For these reasonsDin aceste motive, the last years of the preultimii ani ai calendarului ante-Julian calendar were later known as iulian au fost cunoscuţi mai târziu sub numele de ''years of confusionanii confuziei''. The problems became particularly acute during Julius Caesar's pontificate Problema a devenit deosebit de acută în timpul domniei lui Iulius Cezar (din 63 BC to până în 46 BC), when there were only five intercalary months, whereas there should have been eight, and none at all during the five years before când au fost doar cinci luni intercalare în loc de opt câte ar fi trebuit şi nici una în timpul ultimilor cinci ani înainte de anul 46 BCÎH.

The Julian reform was intended to correct this problem permanentlyReforma iuliană a avut intenţia de a elimina problema definitiv. Before it took effectÎnainte de a intra în vigoare, the missed intercalations during Julius Caesar's pontificate were made up by inserting intercalarele lipsă din timpul domniei lui Iulius Cezar au fost corectate prin introducerea a 67 days de zile (22+23+22) between November and December of între noiembrie şi decembrieale anului 46 BC in the form of two monthsÎH sub forma a două luni, in addition to pe lângă cele 23 days which had already been added to Februaryde zile care deja fuseseră adăugate lunii februarie. Thus Astfel au fost adăugate 90 days were added to this last year of the Roman calendarde zile ultimului an al calendarului roman, giving it acesta ajungând la 445 daysde zile. Because it was the last of Pentru că a series of irregular yearsfost ultimul dintr-o serie de ani neregulaţi, this aceest an extra-long year was, and is, referred to as the este cunoscut sub numele de ''last year of confusionultimul an al confuziei''. The first year of operation of the new Primul an al noului calendar was a fost 45 BCÎH.

==Leap years errorEroarea anului bisect==Despite the new calendar being much simpler than the Roman Cu toate că noul calendarera mult mai simplu decât cel roman, conducătorii, se pare, the pontifices apparently misunderstood the algorithmau înţeles greşit algoritmul. They added a leap day every three yearsEi au adăugat un an bisect la fiecare trei ani, instead of every four yearsîn loc de unul la patru ani. According to După spusele lui Macrobius, the error was the result of counting inclusivelyeroarea a apărut datorită metodei de numărare inclusivă, so that the four year cycle was considered as including both the first and fourth yearsadică ciclul de patru ani era considerat ca având în componenţă atât primul cât şi al patrulea an. This resulted in too many leap daysDe aici rezultau prea multe zile adăugate. Caesar Augustus remedied this discrepancy by restoring the correct frequency after a remediat această discrepanţă prin restaurarea frecvenţei corecte după 36 years of this mistakede ani de greşeală. He also skipped several leap days in order to realign the yearÎn plus, el a omis câţiva ani bisecţi tocmai pentru a realinia calendarul.

The historic sequence of leap years Lista istorică a anilor bisecţi (i.e. years with a leap dayani cu o zi adăugată) in this period is not given explicitly by any ancient sourcedin această perioadă nu este prezentată explicit de nici o sursă istorică, cu toate că existenţa anilor bisecţi trianuali este confirmată de o inscripţie care, although the existence of the triennial leap year cycle is confirmed by an inscription that dates from probabil, datează din anul 9 or sau 8 BCÎH. The chronologist Cronologistul Joseph Scaliger established in a stabilit în 1583 that the Augustan reform was instituted in că reforma augustană a fost introdusă în anul 8 BC, and inferred that the sequence of leap years was ÎH şi a stabilit că secvenţa anilor bisecţi a fost: 42, 39, 36, 33, 30, 27, 24, 21, 18, 15, 12, 9 BCÎH, AD DH 8, 12 etc. This proposal is still the most widely accepted solutionAceastă propunere este, încă, cea mai larg acceptată soluţie. It has also sometimes been suggested that Uneori se sugerază că anul 45 BC was ÎH a leap yearfost un an bisect.

Other solutions have been proposed from time to timeDin când în când au fost propuse şi alte soluţii. Kepler proposed in a propus în anul 1614 that the correct sequence of leap years was că seria corectă de ani bisecţi ar fi fost: 43, 40, 37, 34, 31, 28, 25, 22, 19, 16, 13, 10 BCÎH, AD DH 8, 12 etc. In În 1883 the German chronologist cronologistul german Matzat proposed a propus seria urătoare: 44, 41, 38, 35, 32, 29, 26, 23, 20, 17, 14, 11 BCÎH, AD DH 4, 8, 12 etc., based on a passage in pe baza pasajului din ''Dio Cassius'' that mentions a leap day in care menţionează o zi adăugată în anul 41 BC that was said to be ÎH despre care se spune că ar fi fost ''contrary to contrară regulii (Caesar'slui Cezar) rule''. In the 1960s În anii 1960, Radke argued the reform was actually instituted when a argumentat că de fapt regula a fost instituită atunci când Augustus became pontifex maximus in a devenit împărat suprem în anul 12 BCÎH, suggesting the sequence sugerând secvenţa: 45, 42, 39, 36, 33, 30, 27, 24, 21, 18, 15, 12 BCÎH, AD DH 4, 8, 12 etc.

In În 1999, an Egyptian papyrus was published which gives an ephemeris table for a fost publicat un papirus egiptean care prezintă un tabel de efemeride pentru anul 24 BC with both Roman and Egyptian datesÎH cu datele pentru calendarele roman şi egiptean. From this it can be shown that the most likely sequence was in fact De aici se observă că cea mai probabilă secvenţă ar fi de fapt: 44, 41, 38, 35, 32, 29, 26, 23, 20, 17, 14, 11, 8 BCÎH, AD DH 4, 8, 12 etc, very close to that proposed by ceea ce este foarte aproape de secvenţa propusă de Matzat. This sequence shows that the standard Julian leap year sequence began in AD Această secvenţă arată că apariţia regulată a anului bisect în calendarul iulian începe de fapt în anul 4DH, the twelfth year of the Augustan reformcel de al 12-lea an al reformei augustane. AlsoÎn plus, under this sequence the actual Roman year coincided with the urmând această secvenţă, calendarul roman real coincide cu anul iulian proleptic Julian year between dintre anii 32 and şi 26 BCÎH. This suggests that one aim of the realignment portion of the Augustan reform was to ensure that key dates of his careerAcest fapt sugerează că unul din scopurile realinierii din reforma augustană a fost să asigure că date cheie din domnia sa, notably the fall of Alexandria on cum ar fi căderea Alexandriei în [[August 1august]], 30 BCÎH, were unaffected by his correctionsă nu fie afectate de această corecţie.

==Naming of the monthsNumele lunilor==Immediately after the Julian reformImediat după reforma iuliană, the twelve months of the Roman calendar were named cele doisprezece luni ale calendarului iulian au fost numite: ''Ianuarius, Februarius, Martius, Aprilis, Maius, Iunius, Quintilis, Sextilis, September, October, November,'' and şi ''December,'' just as they were before the reformla fel cum se numeau şi înainte de reformă. Their lengths were set to their modern valuesLungimea lor era stabilită la valorile valabile până astăzi. The old intercalary monthVechea lună suplimentară, the intercalară, numită ''Mensis Intercalaris'', was abolished and replaced with an single intercalary day at the same point a fost desfinţată şi înlocuită cu o singură zi suplimentară introdusă în acelaşi loc (i.e. five days before the end of Februariusînaintea ultimelor cinci zile din februarie). The first month of the year continued to be Prima lună a anuluia continuat să fie Ianuarius, as it had been since aşa cum era începând cu anul 153 BCÎH.

The Romans later renamed months after Julius Caesar and Mai târziu, romanii au botezat două din lunile anului cu numele lui Iulius Cezar şi al lui Augustus, renaming redenumind Quintilis ("Fifth montha cincea lună"; Martius was originally the first montha fost iniţial prima lună a anului) as prin ''Iulius'' (Julyiulie) in în 44 BC and ÎH şi Sextilis ("Sixth montha şasea lună") as prin ''Augustus'' (August) in în 8 BCÎH. (Note that the letter este de remarcat că litera ''J'' was not invented until the 17th centurynu a fost inventată decât în secolul al XVII-lea). Quintilis was renamed to honor Julius Caesar because it was the month of his birtha fost redenumită în onoarea lui Iulius Cezar pentru că era luna lui de naştere. According to a În conformitate cu un ''senatusconsultum'' quoted by citat de Macrobius, Sextilis was renamed to honour a fost redenumită în onoarea lui Augustus because several of the most significant events in his rise to powerdeoarece câteva din cele mai importante momente din accederea lui la putere, culminating in the fall of Alexandriaculminând cu căderea Alexandriei, came in that monthau avut loc în acea lună.

Other months were renamed by other emperorsŞi alte luni au fost redenumite după împăraţi, but apparently none of the later changes survived their deathsdar se pare că nici una dintre schimbările ulterioare nu a supravieţuit morţii iniţiatorilor lor. Caligula renamed September a redenumit septembrie ("Seventh montha şaptea lună") as prin ''Germanicus''; Nero renamed a redenumit Aprilis (Aprilaprilie) as prin ''Neroneus'', Maius (Maymai) as prin ''Claudius'', and şi Iunius (Juneiunie) as prin ''Germanicus''; and Domitian renamed September as a redenumit septembrie prin ''Germanicus'' and October şi octombrie ("Eighth montha opta lună") as prin ''Domitianus''. At other timesÎn alte timpuri de asemenea, September was also renamed as septembre a fost redenumit prin ''Antoninus'' and şi ''Tacitus'', and November iar noiembrie ("Ninth monthluna a noua") was renamed a fost redenumită ''Faustina'' and şi ''Romanus''. Commodus was unique in renaming all twelve months after his own adopted names a fost un caz unicat prin aceea că a redenumit toate cele doisprezece luni după numele lui adoptate (January to Decemberdin ianuarie până în decembrie): ''Amazonius, Invictus, Felix, Pius, Lucius, Aelius, Aurelius, Commodus, Augustus, Herculeus, Romanus,'' and şi ''Exsuperatorius''.

Much more lasting than the ephemeral month names of the Mult mai durabile decât efemerele redenumiri de după împăraţii romani post-Augustan Roman emperors were the names introduced by augustini au fost numele introduse de Charlemagne. He renamed all of the months agriculturally into Old High GermanEl a redenumit toate lunile cu nume agricole din vechea germană de sus. They were used until the 15th centuryAcestea au fost folosite până în secolul al XV-lea, iar cu unele modificări până spre sfârşitul secolul al XVIII-lea, and with some modifications until the late 18th centuryîn Germania şi În Ţările de Jos, in Germany and in the Netherlands acestea fiind (Januaryianuarie-Decemberdecembrie): ''Wintarmanoth'' (winter monthluna de iarnă), ''Hornung'' (springprimăvara), ''Lentzinmanoth'' (Lent monthluna Postului Mare), ''Ostarmanoth'' (Easter monthluna Paştelui), ''Winnemanoth'' (grazing monthluna păscutului), ''Brachmanoth'' (plowing monthluna aratului), ''Heuvimanoth'' (hay monthluna fânului), ''Aranmanoth'' (harvest monthluna recoltei), ''Witumanoth'' (wood monthluna lemnului), ''Windumemanoth'' (vintage monthluna culesului vilor), ''Herbistmanoth'' (autumn/harvest monthluna recoltei de toamnă), and ''Heilagmanoth'' (holy monthluna sfântă). Translations of these month names are still used to this day in some Slavic languagesTraduceri ale acestor denumiri mai sunt încă folosite în ziele noastre în unele limbi slave, such as Polishcum ar fi poloneza.

==Lengths of the monthsLungimea lunilor==According to the 13th century scholar În conformitate cu afirmaţiile savantului Sacrobosco, the original scheme for the months in the Julian Calendar was very regulardin secolul al XIII-lea, alternately long and shortdispunerea iniţială a zilelor pentru lunile calendarului iulian era foarte regulată, alternând luni lungi cu luni scurte. From January through DecemberDin ianuarie până în decembrie, the month lengths according to lungimea lunilor conform lui Sacrobosco for the antecedent Roman Republican calendar werepentru calendarul roman republican iniţial era:

:30, 29, 30, 29, 30, 29, 30, 29, 30, 29, 30, and şi 29, totaling totalizând 354 daysde zile.

He wrote that Julius Caesar added one day to every month except FebruaryEl a notat că Iulius Cezar a adăugat câte o zi fiecărei luni cu excepţia lunii februarie, a adică un total of de 11 more dayszile, giving the year ajungând astfel la anul de 365 daysde zile. A leap day could now be added to the extra short FebruaryAcum ziua suplimentară din anul bisect putea fi adăugată la scurta februarie:

:31, 29 (30), 31, 30, 31, 30, 31, 30, 31, 30, 31, and şi 30

He then said Apoi, spune el, Augustus changed this toa schimbat secvenţa astfel:

:31, 28 (29), 31, 30, 31, 30, 31, 31, 30, 31, 30, and şi 31

giving us the irregular month lengths which we still use todayDându-ne astfel secvenţa neregulată care încă mai este în vigoare în zilele noastre, so that the length of pentru că nu dorea ca lungimea lunii lui Augustus' named month would not be shorter than să nu fie mai mică (and therefore inferior toşi astfel inferioară) the length of Julius' monthlungimii lunii lui Iulius.

Although this theory is still widely repeatedCu toate că această teorie este foarte răspândită, it is certainly wrongea este cu siguranţă greşită. FirstÎnainte de toate, o frescă a wall painting of unui calendar roman republican a Roman Republican calendar has survived supravieţuit până în zilele noastre [http://www.personal.psu.edu/users/w/x/wxk116/RomanCalendar/Fasti4.gif], which confirms the literary accounts that the months were already irregular before Julius Caesar instituted his reformceea ce confirmă dovezile literare care afirmă că lunile erau neregulate încă dinaintea reformei calendarului a lui Iulius Cezar:

:29, 28, 31, 29, 31, 29, 31, 29, 29, 31, 29, and şi 29

AlsoÎn plus, the Julian reform did not change the dates of the reforma iuliană nu a schimbat zilele pentru ''Nones'' and şi ''Ides''. In particularÎn special, the Ides are late idele cad mai târziu (on the 15th rather than 13thîn 15 în loc de 13) in Marchîn lunile martie, Maymai, July and Octoberiulie şi octombrie, showing that these months always had ceea ce demonstrează că aceste luni aveau deja 31 days in the Roman calendarde zile în calendarul roman, whereas Sacrobosco's theory requires that the length of October was changedpe când teoria lui Sacroboscospune că lungimea lunii octombrie a fost schimbată. FurtherMai mult, teoria lui Sacrobosco's theory is explicitly contradicted by the third and fifth century authors este contrazisă în mod clar de autorii din secolele al III-lea şi al V-lea Censorinus and şi Macrobius, andşi, finallyîn sfârşit, it is inconsistent with seasonal lengths given by nu este în concordanţă cu lungimile lunilor date de Varro, writing in scrise în 37 BCÎH, before the Augustan reformanterior reformei augustane; with the şi cu cea de-a 31-day a zi a lunii Sextilis given by the recently-discovered Egyptian papyrus from dată de recent descoperitul papirus egiptean din anul 24 BCÎH; and with the şi nici cu cea de a 28-day February shown in the a zi din ''Fasti Caeretani'', which is dated before care este datat anterior anului 12 BCÎH.

==Year numberingNumărarea anilor==The dominant method that the Romans used to identify a year for dating purposes was to name it after the two consuls who took office in itMetoda principală prin care romanii identificau anii pentru scopuri de datare era prin numirea lor după cei doi consuli care-şi luau funcţia în primire în acel an. Since Începând cu 153 BCÎH, they had taken office on aceştia erau numiţi în [[January 1ianuarie]], and Julius Caesar did not change the turn of the yeariar Iulius Cezar nu a schimbat data începutului de an. Thus this Astfel acest an consular year was era un eponymous sau an eponymous or named yeardenumit.

Roman years were named this way until the last Anii romani au fost numiţi astfel până când ultimul consul was appointed in a fost numit în anul 541. Only rarely did the Romans number the year Doar foarte rar numerotau romanii anii ''ab urbe condita'' or sau ''(AUC)'' (from the founding of the City de la fondarea oraşului [of RomeRoma]). RatherMai mult, this method was used by Roman historians to determine the number of years from one event to anotheraceastă metodă era folosită de istoricii romani pentru a determina numărul de ani între un eveniment şi altul, not to nu pentru datarea unui anumit an. Istorici diferiţi aveau date a year. Different historians had several different dates for the foundingdiferite pentru fondarea Romei. The O inscripţie numită ''Fasti Capitolini''conţinând lista oficială a consulilor, an inscription containing an official list of the consuls, which was published by publicată de Augustus, used an epoch of considera întemeierea Romei în 752 BCÎH. HoweverTotuşi, the epoch used by data fondării utilizate de Varro, 753 BCÎH, has been adopted by modern historiansa fost adoptată de istoricii moderni. Renaissance editors often added the Adesea, editorii renascentişti adăugau anul AUC designation to the manuscripts that they publishedla manuscrisele pe care le publicau, giving the false impression that the Romans numbered their years in this wayducând astfel la falsa impresie că romanii îşi datau astfel anii. Most modern historians tacitly assume that a given year began on the day the consuls took officeMajoritatea istoricilor moderni au presupus tacit că un anumit an începea în ziua instalării consulului, and ancient documents such as the documente antice cum ar fi ''Fasti Capitolini'' that use other care foloseau alte sisteme AUC systems do so in the same wayfolosind aceeaşi metodă. HoweverTotuşi, the Varronian anul AUC year did not formally begin on Varroniannu începea în data de [[January 1ianuarie]], but on Founder's Dayci în ziua fondării Romei, [[April 21aprilie]].

In addition to Pe lângă anul consular years, the Romans sometimes used the regnal year of the emperoruneori romanii foloseau anul numit după împărat. ''Anno Diocletiani'', named after Diocletiannumit după Diocleţian, was often used by the Alexandrian Christians to number their Paschal celebrations during the fourth and fifth centuriesa fost folosit adesea de creştinii din Alexandria pentru a număra sărbătorile Sfintelor Paşti în timpul secolului al IV-lea şi al V-lea. In AD În anul 537DH, Justinian Iustinian required that thenceforth the date must include the name of the emperora cerut ca de atunci încolo, in addition to the data trebuie să conţină şi numele împăratului, pe lângă [[Indiction]] and the şi consul (the latter ending only four years laterultima fiind abrogată după numai 4 ani). The Indiction cycle caused the year to begin on Ciclul Indictionului făcea ca începutul anului bizantin să fie în [[September 1septembrie]] in the Byzantine Empire, which date is still used in the ceea ce încă se foloseşte în [[Orthodox ChurchCalendar]] for the beginning of the liturgical yearul Bisericii pentru începutul anului liturgic. In AD În anul 525 DH, Dionysius Exiguus proposed the system of a propus sistemul numit ''anno Domini'', which gradually spread through the Christian worldcare s-a răspândit treptat în toată lumea creştină, hastened when the system was adopted by răspândire grăbită atunci când sistemul a fost adoptat de [[BedeBeda]]. Years were numbered variously from the date of the Anii erau număraţi în mod diferit în funcţie de [[AnnunciationBunavestire|Feast of the Annunciationsărbătoarea Buneivestiri]] (the conception of în [[Jesus Christ]] by the [[Theotokos]]) on [[March 25martie]], the după [[NativityCrăciunul|Feast of Christ's Nativitysărbătoarea Naşterii Domnului]] on în [[December 25decembrie]], and even Paschaşi chiar după Sfintele Paşti.

==From Julian to GregorianDe la iulian la gregorian==The Julian calendar was in general use in western Europe from the times of the Calendarul iulian a fost folosit în Europa vestică din vremea Imperiului Roman Empire until până în 1582, when Pope Gregory când Papa Grigorie al XIII promulgated the -lea a promulgat [[Gregorian CalendarCalendarul gregorian]], which was soon adopted by most Roman Catholic countriescare a fost adoptat repede de toate ţările catolice. The Protestant countries followed later, and the countries of eastern Europe even laterŢările protestante al-au adoptat mai târziu iar ţările Europei Răsăritene şi mai târziu. Russia remained on the Julian Calendar until after the Russian Revolution Rusia a rămas la Calendarul iulian până după revoluţia bolşevică (which is thus called the care, astfel, este numită ''October RevolutionRevoluţia din octombrie'', although it occurred in November according to the Gregorian Calendarcu toate că a avut loc în noiembrie după calendarul gregorian), in în 1917, while Greece continued to use it until în timp ce Grecia a continuat să-l folosească până în anul 1923.

Although all eastern European countries had adopted the Gregorian Calendar by Cu toate că ţările Europei Răsăritene au adoptat calendarul gregorian din 1923, the Orthodox Churches located in them had notbisericile ortodoxe locale nu au făcut acest lucru. A În timpul unui sinod ţinut în Constantinopol în mai 1923, a fost propus un [[Revised Julian Calendarul iulian revizuit|Calendariulian revizuit]] was proposed during a synod in Constantinople in May of 1923, consisting of a solar part which was and will be identical to the Gregorian calendar until the year care este format dintr-o componentă solară care este şi va fi identică cu calendarul gregorian până în anul 2800, and a lunar part that calculated şi o parte lunară care se foloseşte la calcularea [[PaschaPascalia|Pascaliei]] astronomically at Jerusalemastronomice la Ierusalim. No local Orthodox Church accepted the lunar part of this proposalNici o biserică ortodoxă nu a acceptat componenta lunară a acestui calendar, so almost all Orthodox Churches continue to celebrate Pascha according to the Julian Calendar astfel încât toate Bisericile Ortodoxe locale continuă să sărbătorească Sfintele Paştidupă calendarul iulian (the Churches of bisericile din [[Church of FinlandBiserica Ortodoxă a Finlandei|FinlandFinlanda]] and şi [[Church of EstoniaBiserica Ortodoxă a Estoniei|Estonia]] use the Gregorian [[Paschalion]]folosesc Pascalia gregoriană). The solar part has only been accepted by certain Orthodox ChurchesComponenta solară a fost acceptată doar de unele Biserici Ortodoxe, those of acelea din [[Church of ConstantinopleBiserica Ortodoxă a Constantinopolului|ConstantinopleConstantinopol]], [[Church of Biserica din Alexandria|Alexandria]], [[Church of AntiochBiserica Ortodoxă a Antiohiei|AntiochAntiohia]], [[Church of GreeceBiserica Ortodoxă a Greciei|GreeceGrecia]], [[Church of CyprusBiserica Ortodoxă a Ciprului|CyprusCipru]], [[Church of RomaniaBiserica Ortodoxă Română|Romania]], [[Church of PolandBiserica Ortodoxă a Poloniei|PolandPolonia]], [[Church of BulgariaBiserica Ortodoxă Bulgară|Bulgaria]], and the şi [[Orthodox Church in Biserica Ortodoxă din America|America]] (although the OCA's cu toate că eparhia de [[Diocese of Eparhia de Alaska (OCA)|Diocese of Alaska]] and some other parishes retain the Julian Calendarşi încă unele parohii au rămas la calendarul iulian). ThusAstfel, these churches celebrate the Nativity of Christ on the same day that Western Christians do because aceste biserici prăznuiesc Naşterea Domnului în aceeaşi zi cu bisericile creştinii occidentali pentru că [[December 25decembrie]] coincides on both the Gregorian and Revised Julian Calendars coincide în cele două calendare gregorian şi iulian (until până în 2800 when the Revised Julian Calendar will drop one day behind the Gregorian Calendar due to differing leap year rulescând calendarul iulian revizuit va rămâne o zi în urma calendarului gregorian datorită regulii diferite de apariţie a anului bisect).

The [[Old CalendaristsVechi calendarişti]] and the Orthodox Churches of şi Biserici Ortodoxe din [[Church of JerusalemBiserica Ortodoxă a Ierusalimului|JerusalemIerusalim]], [[Church of RussiaBiserica Ortodoxă a Rusiei|RussiaRusia]], [[Church of SerbiaBiserica Ortodoxă Sârbă|Serbia]], [[Church of GeorgiaBiserica Ortodoxă a Georgiei|Georgia]], and şi [[Church of UkraineBiserica Ortodoxă a Ucrainei|UkraineUcraina]] continue to use the Julian Calendar for their fixed datescontinuă să folosească calendarul iulian pentru sărbătorile fixe, thus they celebrate Nativity on astfel încât ei prăznuiesc Naşterea Domnului în [[December 25decembrie]] on the Julian Calendardupă calendarul iulian, which corresponds to ceea ce corespunde cu [[January 7ianuarie]] on the Gregorian Calendar din calendarul iulian (until până în 2100, when the Julian Calendar will drift back one additional day with respect to the Gregorian Calendarcâd calendarul iulian va da înapoi cu o zi faţă de calendarul gregorian).

* [[Calendarul bisericiiCalendar]]