Pavle (Stojcevic) al Serbiei
Sanctitatea Sa Pavle (Stojčević) de Serbia (în limba sârbă: Његова светост Павле по милости Бо-ијој православни Архиепископ пећки, Митрополит београдско-карловачки и Патријарх српски) a fost patriarhul Bisericii Ortodoxe a Serbiei din 1990 până la moartea sa, survenită la 15 noiembrie 2009, la vârsta de 95 de ani. Titlul întreg al Sanctității Sale este: Arhiepiscop de Peć, Mitropolit de Belgrad şi Karlovci şi Patriarh al sârbilor.
Începuturi
Patriarhul Pavlle s-a născut în 11 septembrie 1914, ca fiu al lui Stefan şi Ana Stojčević (Стефан и Ана Стојчевић), în satul Kučani, din regiunea Donji Miholjac, în Slavonija. A fost botezat cu numele de Gojko (Гојко).
A absolvit cu rezultate foarte bune liceul (Gimnaziul de Băieţi nr. 4 din Belgrad) în 1929. A absolvit seminarul din Sarajevo în 1935 şi Facultatea de Teologie Ortodoxă din Belgrad în 1940. A făcut studii postuniversitare la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Atena din 1955 până în 1957. În timpul şederii în Grecia, a studiat Noul Testament şi a aprofundat liturgica, ceea ce face ca patriarhul să fie cel mai prolific scriitor de liturgică din Biserica Serbiei. Prin răbdarea sa şi activitatea prolifică din domeniul teologiei, Facultatea de Teologie a Bisericii Ortodoxe Sârbe i-a decernat Prea Fericitului titlul de Doctor Honoris Causa în Teologie.
Între anii 1944 şi 1955 a fost călugăr la Mănăstirea Rača, îndeplinind diverse ascultări. În anul şcolar 1950/51, pe atunci arhidiaconul Pavel a fost numit lector la Seminarul din Prizen, funcţie pe care a păstrat-o până la alegerea sa în scaunul patriarhal.
A fost tuns în monahism în 1948 şi în acelaşi an a fost hirotonit ca ierodiacon. În 1954 a fost hirotonit la ieromonah şi apoi ridicat la rangul de protosinghel în 1957 de către Episcopul Emilian de Slavonia. În 29 mai 1957, Sfânta Adunarea a Episcopilor l-a ales pe Arhimandritul Pavel ca Episcop de Raska-Prizen.
Episcop de Raska-Prizren
De atunci şi până în prezent, el a rămas credincios poporului său, luând parte la toate suferințele acestuia. Episcopul Pavel a scris şi a transmis avertizări cu privire la exodul sârbilor din Kosovo, despre atacurile albanezilor asupra mănăstirilor sârbeşti, despre violarea călugăriţelor, terorizarea pelerinilor, profanarea cimitirelor sârbeşti şi în general despre suferinţele Ortodoxiei în Kosovo şi Metohia. În 1989, episcopul Pavel din zilele acelea a fost bătut de câţiva tineri albanezi în Kosovo. Gravitatea rănilor sale a necesitat aproape trei luni de spitalizare. Cu toate acestea, în spiritul iertării creştine, el a refuzat ceară daune.
Nu fără motiv i se spune Patriarhului Pavel "sfântul care umblă printre noi". Austeritatea modului său de viaţă şi smerenia sa l-au făcut să fie iubit de toţi cei care îl cunosc pe aceste om plin de virtuţi. Fiecare episcop al Bisericii Ortodoxe Sârbe are un automobil, pe care îl foloseşte în călătoriile din eparhia sa. Patriarhul Pavel este excepţia de la această regulă. Când a fost întrebat de ce el nu a cerut încă un automobil, el a replicat : "Nu o să-mi cumpăr unul decât atunci când toate gospodăriile din Kosovo şi Metohija vor avea unul".
Sanctitatea Sa a publicat: Devich, Mănăstirea Sfântului Joanikije din Devich (1989) şi Întrebări şi răspunsuri la Catehismul Bisericii(1988). În ultimii 20 de ani, el a fost responsabil de coloana de "Întrebări şi răspunsuri" din publicaţia Patriarhiei Serbiei, răspunzând la întrebări legate de liturgică şi Sfintele Taine. Ca urmare a eforturilor sale, Sfântul Sinod a publicat o versiune nouă a lucrării Srbljak în 1968. De asemenea, el a coordonat republicarea studiilor liturgice Sărbători Creştine de M. Skabalanovich, publicate pentru prima dată la Kiev în 1915 în şase volume. Cea mai importantă contribuţie a Prea Fericitului Patriarh Pavel a fost adusă la traducerea Noului Testament publicat în 1984 sub supravegherea sa. Aceasta este prima traducere oficială a Noului Testament în limba sârbă aprobată de Biserica Ortodoxă Sârbă. Dacă toate lucrările Episcopului Pavel ar fi publicate, ar rezulta mii de pagini şi numeroase volume. Patriarhul Pavel este un exemplu de modestie prin modul său de viaţă şi este personificarea smereniei şi sfinţeniei, cel mai capabil cârmaci pentru "Corabia Bisericii" în aceste vremuri agitate.
Patriarhatul
În 1990, Sfântă Adunare a Episcopilor Bisericii Ortodoxe Sârbe l-a ales pe Episcopul Pavel drept cel de-al 54-lea Patriarh Ortodox al Serbiei. Patriarhul Pavel este în prezent cel mai vârstnic patriarh.
În timpul mandatului său, Pavel a vindecat schisma cu Biserica Ortodoxă Sârbă Liberă, acum numită Noua Mitropolie de Gračanica şi a făcut eforturi să repare schisma din Macedonia cu aşa-numita Biserica Ortodoxă a Macedoniei, care și-a proclamat autocefalia, însă este considerată necanonică de către majoritatea Bisericilor Ortodoxe, inclusiv de către Patriarhia Ecumenică.
Patriarhul Pavel a continuat lucrările la Catedrala Sfântul Sava, care este aproape finalizată. Lucrările din interior vor fi finalizate în următorii opt ani.
Trei noi seminarii au fost înfiinţate: în Cetinje (1992), în Kragujevac (2000), şi Foča (2001). Facultatea de Teologie Ortodoxă a fost reînfiinţată la Universitatea din Belgrad în 2004. Sanctitatea Sa este foarte popular printre oameni şi este adeseori numit în presă sub apelativul de "sfântul care umblă printre noi".
Patriarhul Pavel a vizitat numeroase Biserici naţionale. Patriarhul Alexei al Rusiei, Patriarhul Bartolomeu I şi alţi numeroşi întâistătători de Biserici Ortodoxe l-au vizitat pe Patriarhul Pavel şi Biserica Sârbă. Sanctitatea Sa a fost primul patriarh sârb care a vizitat America în 1992 şi Australia în 2004. Înaintea sa, Patriarhul Gherman vizitase SUA, dar acesta era episcop în acel moment. L-a vizitat şi pe Papa Ioan Paul al II-lea în 1991 şi a devenit astfel primul patriarh sârb care l-a vizitat pe Papă. În urma unor complicaţii privind sănătatea Patriarhului Pavle, acesta s-a retras în primăvara anului 2008 din scaun, toate atribuţiile sale fiind preluate de Sfântul Sinod al ierarhilor sârbi.
Moare în ziua de duminică, 15 noiembrie 2009, la vârsta de 95 de ani, după o lungă spitalizare.
| Pavle (Stojcevic) al Serbiei | ||
|---|---|---|
| Precedat de: Vladimir (Rajović) |
Episcop de Raska-Prizen 1957-1991 |
Urmat de: Artemije (Radosavljević) |
| Precedat de: Gherman (Đorić) |
Patriarh al Serbiei 1990-2008 (retras din funcţie); 2008-2009 |
Urmat de: Irinej (Gavrilović) |
Sursa
Legături externe
- Lista ierarhilor Bisericii Ortodoxe, pe pagina Institutului de Cercetări Ortodoxe;
- Patriarch Pavle pe Wikipedia (engleză)
