Moise Arapul

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Cuviosul Moise Arapul
Sf. Moise Arapul. Icoană coptă
Date personale
Naștere 330 d.Hr.
Mutare la Domnul (†) 407 d.Hr.
Localizare Schetia, Egipt
Naționalitate etiopian
Date cult
Tip cuvios,
mucenic,
părinte al pustiei
Data canonizării
Prăznuire la data de 28 august
Proclamare pan-ortodoxă
Biserici patronate

Avva Moise Arapul sau Moise Etiopianul sau Moise cel din tâlhari a fost unul din marii Părinți ai pustiei Egiptului la sfârșitul secolului al IV-lea și începutul secolului ai V-lea. A fost contemporan cu sfântul Arsenie cel Mare (prăznuit la 8 mai). A murit ca mucenic în anul 407, când tribul berberic al mazakinilor (Libia) a distrus Schetia. Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face la 28 august.

Viața

Cuviosul Moise era etiopian de neam și s-a născut în jurul anului 330. A fost în tinerețe sclavul unui magistrat, dar acesta l-a alungat pentru multele răutăți pe care le făcea, așa că a devenit un tâlhar de temut. Acesta în cele din urmă, venind întru umilință, din oarecare primejdie, s-a pocăit și s-a dus la Schetia, în pustia Egiptului, unde a fost primit de avva Isidor preotului Schitului și de avva Macarie cel Mare (prăznuit la 19 ianuarie), care l-au catehizat (că era păgân), l-au botezat și l-au învățat viața călugărească.

Intrând în viața monahală, cuviosul Moise s-a nevoit foarte mult, cu rugăciune și post, în lupte duhovnicești. Fiind puternic chinuit de diavol, care încerca să îl ispitească cu patimile sale dinainte - mâncarea, băutura prea multă și curvia. I-a mărturisit toate luptele sale avvei Isidor, care l-a mângâiat, spunându-i ca toți cei nou intrați în viața monahală sufereau astfel de ispite de la cel rău și arătându-i cum să se împotrivească ispitelor.

Se spune despre avea Moise că noaptea, când bătrânii dormeau, trecea pe la chiliile lor și le umplea cu apă, pe care o lua de la un izvor aflat la mare depărtare.

După mulți ani de lupte duhovnicești, din pizmă, diavolul l-a lovit, făcându-i o rană la picior, rană de pe urma căreia a suferit mult și a căzut la pat. Când a priceput că această suferință îi venise de la cel rău, și-a înmulțit nevoințele și și-a înăsprit posturile, până când trupul său a ajuns cu totul uscat. Dumnezeu, făcându-i răbdarea, l-a vindecat și i-a ridicat suferința, iar cuviosul s-a umplut de harul Duhului Sfânt.

După o vreme, a devenit părintele și povățuitorul duhovnicesc a peste 500 de frați, care l-au ales să fie hirotonit preot. Când a venit înaintea Patriarhului ca să fie hirotonit, acesta, voind să îl încerce, a pus clericii să îl alunge din altar, zicându-i: "Arapule, ieși afară!". Cuviosul a ieșit afară, ascultător, iar clericii pe care patriarhul îi trimisese după el ca să asculte ce va spune l-au auzit mustrându-se pe sine și zicând: : „Câine, bine ţi-a făcut! Bine ţi-a făcut, trup negru! Dacă nu eşti vrednic, cum îndrăzneşti a intra în altar? Nu eşti om, şi pentru ce te duci la oameni, care sunt slujitorii lui Dumnezeu?”. Clericii au spus toate acestea patriarhului, care l-a chemat înapoi și l-a hirotonit în treapta preoții, zicând: "Moise s-a făcut de acum cu totul alb!"

Într-o zi, avva Moise s-a dus împreună cu mai mulți bătrâni la sfântul Macarie cel Mare, care le-a zis: "Văd între voi pe unul care va primi cununa muceniciei". Sfântul Moise a răspuns că era probabil vorba despre el, citând cuvintele Scripturii, că "Cel ce scoate sabia, de sabie va pieri" (Matei 26, 52). După ce s-au întors la mănăstire, la scurtă vreme au năvălit berberii. Cuviosul le-a spus fraților că aceia care voiau să scape, să scape cu fuga, însă el avea să rămână, căci aștepta demult această zi. Berberii au pătruns în mănăstire și l-au ucis, dimpreună cu șapte alți frați. Unul din aceștia, care se ascunsese, a văzut coborându-se deasupra fraților uciși șapte cununi, iar deasupra lui stătea o cunună care îl aștepta; ieșind atunci afară, a fost prins și el și ucis de berberi.

Moaștele sale se află în Mănăstirea coptă a Maicii Domnului din El-Baramous în Egipt.

Imnografie

Tropar, glasul 4:

Locuitor pustiului și înger în trup și de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, Părintele nostru Moise. Şi cu postul, cu privegherea, cu rugăciunea, cerești daruri luând, vindeci pe cei bolnavi și sufletele celor ce aleargă la tine cu credință. Slavă Celui ce ți-a dat ție putere, slavă Celui ce te-a încununat pe tine, slavă Celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.

Condac, glasul al 4-lea:

Pălmuind fețele etiopienilor celor înșelegători, ca un soare luminos ai strălucit, luminând sufletele noastre, ale celor ce te cinstim pe tine, Moise prea-fericite.

Surse

Legături externe

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Moise_Arapul&oldid=52157”