Maximian al Constantinopolului

De la OrthodoxWiki
(Redirecționat de la Maximian de Constantinopol)
Salt la: navigare, căutare

Cel întru sfinți părintele nostru Maximian (sau Maximianus), a fost Patriarh al Constantinopolului între octombrie 431 și aprilie 434, în timpul disputelor hristologice ce au urmat Sinodului al III-lea Ecumenic și depunerii lui Nestorie. Alegerea sa a fost influențată de dorința împăratului Teodosie al II-lea. Prăznuirea sa se face la data de 21 aprilie. Înainte de secolul al XII-lea, pomenirea sa se făcea la data de 20 noiembrie.

Viața

Maximian s-a născut la Roma și a fost prieten din copilărie cu papa Celestin al Romei. Era cunoscut ca un om evlavios, dar nu era renumit pentru capacitățile sale intelectuale. Avea o bună reputație printre creștini, în parte datorită faptului că el amenajase pe cheltuiala lui mai multe locuri pentru îngroparea celor adormiți. Maximian a fost o vreme monah înainte de a fi hirotonit preot al Bisericii Constantinopolului de către de arhiepiscopul Sisinie I. Făcea parte din clerul local încă din vremea păstoriei sfântului Ioan Gură de Aur.

După depunerea lui Nestorie, Maximian a devenit arhiepiscop al Constantinopolului la insistența împăratului Teodosie al II-lea, care își dorea un arhiepiscop mai modest și eventual unul care să nu se afle întru totul sub influența surorii lui, împărăteasa Pulcheria. A fost preferat lui Proclu, candidatul susținut de aristocrație.

Maximian a fost hirotonit pe 25 octombrie 431. Participarea la hirotonia lui ilustra controversele din sânul Bisericii - Orientalii (sirienii) nu fuseseră invitați, întrucât continuau să susțină că înlăturarea lui Nestorie de pe scaunul constantinopolitan drept necanonică. Maximian era ortodox, mergând pe urmele unor arhiepiscopi precum Sf. Ioan Gură de Aur, Atticus și Sisinie.

După ce s-a străduit inițial să impună hotărârile Sinodului de la Efes, pe la mijlocul anului 432 Teodosie a hotărât să încerce să pună capăt conflictului cu sirienii. După ce s-a consultat cu arhiepiscopul Maximian, i-a scris lui Ioan I al Antiohiei o scrisoare în care deplângea persistența animozităților și propunea condiții pentru reconcilierea cu sinodul constantinopolitan. Printre aceste condiții se găsea și acceptarea depunerii lui Nestorie și recunoașterea lui Maximian ca episcop. Însă sirienii, între care și Ioan al Antiohiei aveau obiecții cu privire la formulările propuse de Sf. Chiril al Alexandriei în Scrisorile sale și în Capitolele împotriva lui Nestorie, în care acesta afirma coexistența a „două naturi” (dumnezeiască și omenească) în Persoana unică a lui Iisus Hristos, precum și faptul că Fecioara Maria se cuvenea a fi numită Theotokos, "Născătoare de Dumnezeu". După îndelungi negocieri, s-a ajuns la un acord cu privire la această formulă, sirienii renunțând la obiecțiile lor. Ioan al Antiohiei a acceptat să renunțe să-l mai sprijine pe Nestorie, recunoscându-l ca episcop pe Maximian și în cele din urmă s-a împăcat cu Sf. Chiril.

În timpul acestor negocieri, Maximian s-a ținut deoparte, neluând în seamă cele ce se întâmplau în jurul lui. Devenise limpede că, datorită vârstei înaintate și a scăderii capacității sale intelectuale, Maximian nu mai putea face față responsabilităților sale. În Joia Mare, pe 12 aprilie 434, Maximian a trecut la Domnul, în timpul negocierilor.


Casetă de succesiune:
Maximian al Constantinopolului
Precedat de:
Nestorie
Patriarh al Constantinopolului
431-434
Urmat de:
Proclu



Surse

en:Maximian of Constantinople, după:

Unelte personale
Spații de nume
Variante
Acțiuni
Navigare
Donate

Please consider supporting OrthodoxWiki. FAQs

Trusa de unelte
În alte limbi