Modificări

'''Visul''' este o succesiune de imagini apărute în conştiinţa omului [[omul]]ui în timpul somnului. Visele sunt cel mai adesea o expresie a mulţimii [[griji|grijilor]], având uneori cu rol compensator. Ele pot fi în anumite cazuri şi un mijloc de comunicare între [[Dumnezeu ]] şi om, de avertizare şi sfătuire a acestuia iar alteori pot avea un înţeles simbolic. În unele cazuri pot fi chiar un mijloc de testare a fidelităţii faţă de Dumnezeu. Uneori există persoane [[minciuna|mincinoase ]] care pretind a fi avut anumite vise cărora le dau semnificaţii în acord cu propriile interese.

Eclesiastul [[Ecclesiastul]] spune: Căci, dacă visurile se nasc din mulţimea grijilor, prostia nebunului (nesăbuitului) se cunoaşte din mulţimea cuvintelor.(Ecl5.3)

Visele au uneori o funcţie compensatorie, aşa cum reiese lămurit din cuvintele proorocului [[Isaia]]:,,După cum cel flămând visează că mănâncă, şi se trezeşte cu stomacul gol, şi, după cum cel însetat visează că bea, şi se trezeşte stors de puteri şi cu setea nestâmpăratăneastâmpărată: tot aşa va fi şi cu mulţimea neamurilor care vor veni să lupte împotriva muntelui Sionului. (Isaia 29.8). Uneori ,,visurile mint şi mângîie cu deşertăciuni” precum arată proorocul [[Zaharia ]]. (Zah10.2)

Ţofar spune despre necredincios că ,,Va zbura ca un vis, şi nu -l vor mai găsi; va pieri ca o vedenie de noapte.”(Iov20.8). Psalmistul spune referindu-se la cei răi:,, Ca un vis la deşteptare, aşa le lepezi chipul, Doamne, la deşteptarea Ta!”(Ps73.20). Despre oameni psalmistul spune că sunt măturaţi ca un vis”, referindu-se la viaţa trecătoare a acestora.(Ps90.1-6) Proorocul Isaia spune ,,Şi, ca un vis, ca o vedenie de noapte, aşa va fi mulţimea neamurilor care vor lupta împotriva lui Ariel, aşa vor fi cei ce se vor bate împotriva lui şi cetăţuiei lui, strângându -l de aproape.”

Proorocul [[Ioel ]] spune:,, După aceea, voi turna Duhul Meu peste orice făptură; fiii şi fiicele voastre vor prooroci, bătrînii voştri vor visa visuri, şi tinerii voştri vor avea vedenii.(Ioel2.28)

[[Dumnezeu ]] îi apare în vis, la Gabaon(cea mai însemnată înălţime), tânărului rege încuscrit cu Faraonul, spunându-i să-i ceară ce vrea să-i dea.(3Regi3.5). [[Solomon]], ,,care iubea pe Domnul şi se ţinea de obiceiurile tatălui său, David”(3Regi3.3) îi răspunde că, fiind tânăr şi ,,neîncercat”, şi-ar dori ,,o minte pricepută” pentru a putea împăraţi şi judeca acest popor numeros(poporul evreu), deosebind binele de rău.(3Regi3.8-9). Lui Dumnezeu îi place că tânărul rege n-a cerut pentru el, aşa cum ar fi făcut-o alţii, nici viaţă lungă, nici bogăţii, nici moartea vrăjmaşilor, ci a cerut pricepere ca să facă dreptate, şi îi dă ,,o minte înţeleaptă şi pricepută” cum n-a avut nimeni înainte de el, şi cum nu va avea nimeni după el(3Regi3.10-12); Dumnezeu a dat lui Solomon [[înţelepciunea|înţelepciune]], foarte mare pricepere şi cunoştinţe multe ca nisipul mării(3Regi4.29). Înţelepciunea sa întrecea înţelepciunea tuturor fiilor Răsăritului şi toată înţelepciunea egiptenilor(3Regi4.29-30). El era mai înţelept decât orice om, mai mult decât Etan, Ezrahitul, mai mult decât Heman, Calcol şi Darda, fiii lui Mahol(3Regi4.31).Solomon a rostit trei mii de pilde şi a alcătuit o mie cinci cântări(3Regi4.32) a vorbit despre copaci, de la cedrul de Liban până la isopul ce creşte pe zid, despre dobitoace, despre păsări, despre târâtoare şi despre peşti(3Regi4.33). Faima înţelepciunii sale devenise aşa de mare încât veneau oameni din toate colţurile lumii(3Regi10.24-25), inclusiv cei trimişi de împăraţii pământului(3Regi4.34) ca să audă înţelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în mintea lui. Împărăteasa din Seba a venit să-l încerce prin întrebări grele iar Solomon i-a răspuns la toate întrebările, aşa încât împărăteasa exclamă că ,,nici pe jumătate nu i s-a spus’’ şi că are mai multă înţelepciune şi propăşire decât i se răspândise faima(3Regi10.1-13).

b) cazul lui [[Dreptul Iosif|Iosif]], logodnicul Mariei[[Image:stjosephthebetrothed. jpg|right|frame|Sfântul Iosif Logodnicul]]Iosif este avertizat în vis să nu se teamă să [[căsătorie|ia de soţie ]] pe [[Fecioara Maria]], spunându-i că ceea ce are în pântece este de la [[Duhul Sfânt]]. (Mt1.20). El este apoi îndemnat să plece în Egipt întrucât [[Irod ]] urma să caute pruncul să-L omoare,(Mt2.13) apoi este rechemat din Egipt atunci când Irod moare. (Mt2.19)

c) cazul lui [[Iacov]], care a visat scara cu îngerii [[înger]]ii şi Dumnezeu i-a spus ce se va întâmpla cu el iar el i-a făcut unele promisiuni

Altădată, pe când trăia liniştit şi fericit, Nabucadneţar mai are un vis, pe care-l umple de groază. Daniel, aflat la curtea lui i-l tâlcuieşte, potrivit descoperirii lui Dumnezeu tulbură şi pe care o are: este vorba de ceea ce se întâmplă cu un copac carenu şi-l simbolizează pe însuşi împăratul şi ceea ce urma să se petreacă cu el în următorii şapte aniaminteşte. Daniel îl îndeamnă Le cere vrăjitorilor de la palat să se pocăiască pentru a nu împlini toate acestea:,, Pune capăt păcatelor tale, -i spună visul şi trăieşte în neprihănire, rupe să i-o cu nelegiuirile tale, şi ai milă de cei nenorociţil tâlcuiască, şi poate aceştia spun că ţi se va prelungi fericirea! “. Dar Nabucadneţar acest lucru ei nupot să-l ascultă şifacă, peste un an, când se plimba pe acoperişul casei sale că nu s-a cerut niciodată de la vreun vrăjitor aşa ceva şi are un moment de trufie, un glas din cer se aude care-l anunţă că proorocia se va împlininiciun muritor nu poate acest lucru. El a fost îndepărtat de pe tron Înţelepţii începuseră să fie omorâţi, urmau [[Daniel]] şi a fost despuiat de slava prietenii lui: a fost izgonit din mijlocul copiilor oamenilor. Auzind porunca împăratului, inima i s-a făcut ca a fiarelor, a locuit la un loc cu măgarii sălbatici, i s-a dat Daniel cere împăratului să mănânce iarbă ca la boi, trupul i-a fost udat de roua cerului, i-a crescut părul ca penele vulturului şi dea vreme. Taina împăratului ise descoperă într-au crescut unghiile ca ghearele păsărilor; şapte vremi au trecut peste el, până când a recunoscut că Dumnezeu stăpâneşte peste împărăţia oamenilor şi o dă cui vrea; şi atunci a fost reaşezat vedenie în scaunul timpul nopţii. În esenţă este vorba de domnie. succesiunea unor domnii până la venirea domniei lui Hristos, (Dan4.1-37Dan, 5.18-21cap2)

Altădată, pe când trăia liniştit şi fericit, Nabucadneţar mai are un vis, care-l umple de groază. Daniel, aflat la curtea lui i-l tâlcuieşte, potrivit descoperirii lui Dumnezeu pe care o are: este vorba de ceea ce se întâmplă cu un copac care-l simbolizează pe însuşi împăratul şi ceea ce urma să se petreacă cu el în următorii şapte ani. Daniel îl îndeamnă să se [[pocăinţă|pocăiască]] pentru a nu împlini toate acestea:,, Pune capăt [[păcat]]elor tale, şi trăieşte în neprihănire, rupe-o cu nelegiuirile tale, şi ai [[mila|milă]] de cei nenorociţi, şi poate că ţi se va prelungi fericirea! “. Dar Nabucadneţar nu-l ascultă şi, peste un an, când se plimba pe acoperişul casei sale şi are un moment de trufie, un glas din cer se aude care-l anunţă că proorocia se va împlini. El a fost îndepărtat de pe tron şi a fost despuiat de slava lui: a fost izgonit din mijlocul copiilor oamenilor, inima i s-a făcut ca a fiarelor, a locuit la un loc cu măgarii sălbatici, i s-a dat să mănânce iarbă ca la boi, trupul i-a fost udat de roua cerului, i-a crescut părul ca penele vulturului şi i-au crescut unghiile ca ghearele păsărilor; şapte vremi au trecut peste el, până când a recunoscut că Dumnezeu stăpâneşte peste împărăţia oamenilor şi o dă cui vrea; şi atunci a fost reaşezat în scaunul de domnie. (Dan4.1-37, 5.18-21) b) cazul visurilor paharnicului şi pitarului împăratului Egiptului, tălmăcite de Daniel[[Iosif (Vechiul Testament)|Iosif]], căruia i-au fost descoperite de Dumnezeu.

b)cazul visurilor lui [[Iosif(Vechiul Testament)|Iosif]], fiul lui Iacov

d) cazul visurilor faraonului  Visele faraonului erau despre cele cele şapte vaci frumoase şi grase şi cele 7 vaci slabe şi urâte care le-au mâncat pe primele şi care este tălmăcit sunt tălmăcite de Iosif. Acestea simbolizau 7 ani de belşug urmaţi de şapte ani de secetă şi foamete. Iosif face provizii în cei 7 ani de belşug, apoi le vinde populaţiei grâul contra argintului, apoi contra vitelor şi apoi contra pământurilor (cu excepţia celor ale preoţilor). Iosif le dă sămânţă, ei o pun în pământ şi sunt obligaţi să dea o cincime din produse faraonului. (Fac41)

În [[Cartea Deuteronomului|Deuteronom ]] visul apare cu un astfel de înţeles:

Unii se pretind prooroci şi pretind că au avut vise dar sunt, de fapt, nişte [[minciuna|mincinoşi]], precum evocă proorocul [[Ieremia]]:

Pentru au [[desfrânarea|preacurvit ]] şi au spus [[minciuna|minciuni ]] în Numele Domnului, [[Ahab ]] şi Zedechia [[Sedechia]] sunt daţi în mâinile lui Nabucadneţar care-i va arde în foc (Ier29.23) iar Şemaia Nehelamitul primeşte o pedeapsă mai blândă.``(Ier29.31-32)