Modificări

[[ImageImagine:BarbaraHeliopolisClassic.jpg|right|thumbnail|Sfânta Muceniţă Muceniță Varvara din Heliopolis]][[ImageImagine:St Barbara of Heliopolis.jpg|right|thumbnail|Sfânta Mare Muceniţă Muceniță Varvara din Heliopolis]]Sfânta şi și prealăudata Mare Muceniţă Muceniță '''Varvara din Heliopolis''' (sau '''Barbara''') <ref>Heliopolis este un binecunoscut oraş oraș din vechea Sirie cunoscut astăzi sub numele de ''[[w:Baalbek|Baalbek]]''. În 1924, a devenit parte a statului Liban şi și a primit numele actual de Baalbek.</ref> a trăit în vremea împăratului păgân Maximian (286-305, 306-311). [[Prăznuire]]a ei se face pe [[4 decembrie]].

==ViaţaViața==Sfânta Mare Muceniţă Muceniță Varvara a trăit şi și a pătimit în vremea împăratului păgân [[w:Maximian|Maximian]]. Tatăl său, pe nume Dioscor, era de neam mare şi și foarte bogat, însă era păgân. La moartea soţiei soției sale, şiși-a închinat viaţa creşterii viața creșterii singurei sale fiice. Sfânta Varvara creştea creștea în frumuseţe şi înţelepciunefrumusețe și înțelepciune. Din pricina frumuseţii frumuseții ei, Dioscor a hotărât să o ascundă de orice ochi străini. A pus atunci să se construiască pentru Varvara un turn înalt în care a închis-o, dându-i mai multe slujnice ca să se îngrijească de ea şi și nelăsând pe altcineva să o vadă în afara profesorilor ei păgâni. Ziua, ea putea privi dealurile împădurite, râurile repede-curgătoare, luncile înflorite, iar noapte privea la bolta înstelată a cerului. Văzând toate acestea, ea a început să se întrebe şi și să-şi și întrebe învăţătorii învățătorii cine era Creatorul acestor frumuseţi şi frumuseți și a unui Univers alcătuit atât de armonios.

Treptat, s-a convins că idolii neînsufleţiţi neînsuflețiți la care se închina tatăl ei nu puteau fi creatorii lumii pe care o putea zări, căci erau ei înşişi făcuţi înșiși făcuți de mâna omului. În sufletul ei s-a aprins dorinţa dorința de a-L cunoaşte cunoaște pe Dumnezeul cel adevărat, iar ea a hotărât să-şi și închine toată viaţa viața acestei căutări, rămânând fecioară.

Faima frumuseţii frumuseții ei s-a răspândit în întreg oraşulorașul, şi mulţi și mulți au venit s-o ceară în căsătorie. Dar, în ciuda insistenţelor insistențelor tatălui ei, ea i-a respins pe toţitoți, prevenindu-şi și tatăl că dacă mai stăruia să o mărite, avea să-şi și ia singură viaţaviața. Auzind acestea, Dioscor a crezut că izolarea în care o ţinuse ținuse pe fiica lui era cea care o făcuse să respingă pe toată lumea, astfel încât a început să-i îngăduie să iasă din turn şi și să-şi și aleagă singură prietenii şi cunoştinţeleși cunoștințele. Astfel, Varvara a ajuns să cunoască mai multe tinere fete creştine creștine din cetate şiși, împrietenindu-se cu ele, acestea au învăţatînvățat-o despre Creatorul lumii, despre Sfânta Treime şi și despre Cuvântul lui Dumnezeu. Pronia dumnezeiască a rânduit atunci ca un [[preot]] să ajungă în cetatea Heliopolis, venind din Alexandria, deghizat în negustor. După ce a învăţatînvățat-o tainele credinţei creştinecredinței creștine, acesta a [[botez|botezat-o]] pe Varvara, apoi s-a întors în ţara țara lui. Fecioara, sporind în credinţă şi credință și în râvnă, îşi își petrecea zilele în rugăciuni, în posturi şi și în cugetarea la Dumnezeu.

În acea vreme, în casa lui Dioscor se zidea, din porunca acestuia, o baie. Acesta le ceruse meşterilor meșterilor să facă două ferestre la baie, pe partea de sud, însă Varvara, în absenţa absența tatălui ei, le-a cerut să facă o a treia fereastră, ca să primească o întreită lumină, după chipul Sfintei Treimi. Pe unul dintre zidurile băii, ea a făcut cu degetul semnul crucii, iar crucea s-a întipărit adânc în marmură, de parcă ar fi fost făcută cu un instrument de fier. Tot astfel, urmele paşilor pașilor săi s-au întipărit pe treptele băii. Mai târziu, apa acelei băi a căpătat o mare putere vindecătoare. Sfântul [[Simeon Metafrastul]] avea s-o asemuiască cu râul Iordanului şi și cu scăldătoarea Siloamului pentru numărul mare al minunilor care s-au săvârşit săvârșit acolo.

Când Dioscor s-a întors acasă, s-a arătat nemulţumit nemulțumit de adăugirea făcută de fiica ei la planurile băii. Atunci fiica lui i-a mărturisit cum a ajuns la cunoaşterea cunoașterea lui Dumnezeu în Treime, a puterii mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu şi și a zădărniciei credinţei credinței în idoli. Dioscor, aprinzându-se de mânie, a tras sabia şi și a vrut s-o lovească, dar fecioara a fugit şi și s-a ascuns de el în crăpătura unui deal care s-a deschis ca să o primească, închizându-se în faţa fața tatălui ei. Ea s-a ascuns atunci într-o peşteră peșteră aflată de cealaltă parte a dealului.

După o lungă căutare zadarnică, Dioscor a întâlnit pe deal doi păstori. Unul din ei i-a arătat atunci locul unde se ascundea fiica sa. Găsind-o, Dioscor, plin de mânie, a bătut-o îngrozitor, apoi a închis-o într-o casă mică şi și întunecoasă, încuind uşile şi ușile și astupând ferestrele. A lăsat-o acolo, sub pază, lăsând-o să sufere de foame şi și de sete. S-a dus apoi şi și a predat-o prefectului cetăţiicetății, un ompe nume MarţianMarțian, pârând-o că era creştinăcreștină.

Prefectul a încercat s-o înduplece să se întoarcă la credinţa credința idolească, mai întâi cu blândeţeblândețe, apoi cu ameninţăriamenințări, însă totul a fost zadarnic. Atunci el a poruncit ca fecioara să fie dezbrăcată, un mare chin pentru fecioara al cărei trup nu fusese până atunci văzut de nici un bărbat. A fost bătută cu vine de bou până la sânge, apoi, la porunca prefectului, rănile i-au fost frecate cu zdrenţe şi zdrențe și cu ţesături țesături din păr de animale, ca să-i înteţească şi întețească și mai tare durerile. A fost apoi aruncată în temniţătemniță. Sfânta Varvara s-a rugat atunci fierbinte Mirelui ei ceresc ca să poată răbda pe mai departe chinurile. Mântuitorul însuşi însuși i s-a arătat atunci acolo, îndemnând-o cu blândeţe blândețe să rabde mai departe încercările. I-a vindecat atunci toate rănile primite de la păgâni, iar fecioara, aprinsă de dragostea dumnezeiască, mulţumea şi mulțumea și dădea slavă lui Dumnezeu.

Aşa Așa au găsit-o slujitorii a doua zi, când prefectul a poruncit să fie adusă iarăşi iarăși înaintea lui fecioara, ca s-o cerceteze iarăşiiarăși. Dar stăruind Varvara în credinţa credința cea în Hristos, Marţian Marțian a pus să fie supusă încă la alte munci şi și mai cumplite. Trupul fecioarei a fost strujit cu piepteni de fier, coastele i-au fost arse cu tăciuni aprinşiaprinși, a fost bătută peste cap cu ciocanul. Însă ea toate le răbda, rugându-se mereu cu stăruinţă stăruință lui Dumnezeu.

În mulţimea mulțimea care era de faţă față la chinurile sfintei se afla şi și o femeie creştină creștină cucernică, pe nume [[Iuliana din Heliopolis|Iuliana]], şi și ea tot din Heliopolis. Ea urmărise de departe chinurile sfintei fecioare şi și îi văzuse răbdarea şi stăruinţa şi și stăruința și rugăciunea fierbinte. Atunci, ridicându-şi și glasul, a început să strige împotriva chinuitorilor, mărturisind şi și ea că e creştinăcreștină; atunci a fost prinsă şi și pe ea şi și a fost pusă la chinuri.

Şi sfânta Iuliana a fost atunci supusă la chinuri. Trupul ei a fost şi și el strujit cu piepteni de fier şi și bătută. Apoi prefectul a poruncit să li se taie sânii amândurora. Mai apoi, sfânta Iuliana a fost aruncată în temniţătemniță, iar Marţian Marțian a poruncit ca sfânta Varvara să fie purtată goală pe străzile oraşuluiorașului, spre batjocura trecătorilor. Dar rugându-se ea fierbinte Mântuitorului tuturor să nu îndure această ruşinerușine, Domnul a acoperit-o cu o haină de lumină, ca să nu poată vedea ochii păgânilor goliciunea ei, iar slujitorii au adus-o înapoi la prefect. Sfânta Iuliana a îndurat şi și ea această ocară. Văzând însă că sfintele nu vroiau nicidecum să se depărteze de la dragostea lui Hristos, a poruncit să li se taie capul. Sfintele Varvara şi și Iuliana au primit cu bucurie osânda, încredinţânduîncredințându-se Mirelui Hristos şi și au primit astfel cununa muceniciei. Însuşi Însuși Dioscor a fost cel care i-a tăiat capul Sfintei Varvara. Dar mânia lui Dumnezeu s-a pornit asupra chinuitorilor şi și la scurtă vreme atât Marţian Marțian cât şi și Dioscor au murit, fiind loviţi loviți de trăsnet, astfel încât nici cenuşa cenușa lor nu s-a mai găsit.

Văzând mucenicia sfintelor, un bărbat creştin creștin dreptcredincios pe nume Galentian a luat trupurile sfintelor muceniţemucenițe, le-a dus în cetate şi și le-a îngropat cu toată cinstea cuvenită. Pe locul îngropării cinstitelor lor [[moaştemoaște]] a zidit o biserică, în care s-au făcut multe vindecări, pentru rugăciunile cinstitelor muceniţemucenițe.În secolul al VI-lea, moaştele moaștele Sfintei Marii Muceniţe Mucenițe Varvara au fost mutate la Constantinopol. Şase sute de ani mai târziu, ele au fost aduse la Kiev de Varvara, fiica împăratului bizantin Alexie Comnenul, care s-a măritat cu prinţul prințul rus Mihail Iziaslavici. Ele se află şi și acum în catedrala Sf. Vladimir din Kiev, unde se slujeşte slujește [[acatist]]ul Sfintei în fiecare zi de marţimarți. Fragmente din moaştele moaștele Sfintei Varvara se mai găsesc şi și în Grecia şi și Egipt. În luna mai 2011, fragmente din moaştele moaștele Sfintei au fost aduse din Grecia spre închinare credincioşilor credincioșilor din Episcopia Râmnicului.

Mulţi credincioşi creştini Mulți credincioși creștini cântă zilnic [[tropar]]ul Sfintei Varvara, amintindu-şi făgăduinţa și făgăduința pe care i-a făcut-o Domnul muceniţei muceniței că toţi toți cei care o vor cinsti vor fi păziţi păziți de moarte năpraznică şi și nu vor părăsi viaţa viața aceasta fără să fi primit [[Sfintele Taine]]. Sfânta Muceniţă Muceniță Varvara este cunoscută şi și ca ocrotitoarea minerilor. Cultul ei s-a răspândit foarte mult atât printre creştinii creștinii răsăriteni cât şi și printre cei din Apus.

:Pe Sfânta Varvara să o cinstim, că a sfărâmat cursele vrăjmaşului şi vrăjmașului și ca o vrăbioară s-a izbăvit din ele, cu ajutorul armei crucii, preacinstita.

:Lui Hristos Celui în Treime cu evlavie lăudat urmându-i tu, purtătoare de biruinţăbiruință, ai nimicit templele idolilor; şi și luptând în mijlocul locului de pătimire, Varvara, nu te-ai temut de ameninţările amenințările tiranilor, ceea ce ai avut îndrăznire bărbătească, cu glas mare cântând pururea: „cinstesc Treimea, Dumnezeirea cea una!”

==A se vedea şiși==* [[Iuliana din Nicomidia]] ([[4 decembrie]] şi și [[21 decembrie]])

[[:en:Barbara of Heliopolis|OrthodoxWiki:Barbara of Heliopolis]], după informaţiile informațiile de pe website-ul [[OCA]], de [http://ocafs.oca.org/FeastSaintsLife.asp?FSID=103472 aici].

*[http://paginiortodoxe.tripod.com/vsdec/12-04-sf_varvara.html Viaţa şi Viața și pătimirea Sfintei Marii Muceniţe Mucenițe Varvara], în Vieţile SfinţilorViețile Sfinților, 4 decembrie*[http://saraca.orthodoxphotos.com/acatiste/acatistul_sf_varvara.htm Acatistul Sfintei Muceniţe Mucenițe Varvara]