Modificări

{{Traducere EN}}'''Teofil al Alexandriei''' a fost arhiepiscop al [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei|Alexandriei]] între anii 385 şi și 412. Apărător înfocat al Ortodoxiei, el a fost însă şi și un participant activ, alături de împărăteasa Eudoxia, la intrigile care au dus la [[depunerea din treaptă|depunerea]] şi și exilarea Sf. [[Ioan Gură de Aur]] de pe scaunul [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Constantinopolului]].

==ViaţaViața==Little is known of the early life of TheophilusSe cunosc puține lucruri despre tinerețea lui Teofil. He is known to have had Se știe că a sister whose avut o soră al cărei temperament was similar to hisera asemănător cu al său. Fiul acesteia, Sf. [[Chiril al Alexandriei|Chiril]], who succeeded himnepotul său, was his nephew. At the time he was elected Archbishop of Alexandria, he was probably i-a leading member of the [[cler]] in Alexandria and was known for his intellectual gifts, but also for his aggressiveness and violence. Theophilus did not have much tolerance for [[păgânism|păgâni]] or [[eretic]]isuccedat ca Patriarh al Alexandriei.

Until his election to the see of Alexandria in 385, St [[Ieronim]] noted that Theophilus had not shown himself as Atunci când a public teacher. <ref>"Contra Rufin.", III, 18fost ales arhiepiscop al Alexandriei, in P.LSf., XXIII, 492</ref> In July 385, he was elected to the Teofil era probabil unul dintre cei mai de vază membri ai [[cathedra|scaunulcler]] of ului din Alexandriași era cunoscut pentru înzestrarea sa intelectuală, însă și pentru agresivitatea și violența sa. About 391, having received permission from Emperor Teofil nu arăta niciun fel de toleranță față de [[Teodosie cel Mare (împărat)păgânism|Teodosiepăgâni]] to build a și [[bisericăeretic]] on the site of the pagan temple to Dionysus, Theophilus provoked a confrontation with the pagans by mockingly displaying artifacts from the temple. During the confrontation, Theophilus caused the destruction of the temple to Serapis, <ref>Socrates Scholasticus, ‘‘The Ecclesiastical History’‘, 16</ref> over which he built a churchi.

During the early years of his episcopate in Alexandria, Theophilus maintained good relations with his fellow clergy. In 394, when he was in Constantinople for the first time for a council he sat with Nectarius of ConstantinopleÎnainte de urcarea sa pe tronul Alexandriei în 385, Fericitul [[Grigorie de NyssaIeronim]]nota că Teofil nu se afirmase ca predicator.<ref>"Contra Rufin.", and [[Teodor din Mopsuestia]]III, 18, in P.L. He got along well with , XXIII, 492</ref>În iulie 385, a fost ales pentru a urca pe [[Origen]] and his [[monahismcathedra|monahiscaunul]] friendsAlexandriei. În preajma anului 391, the four a primit de la împăratul [[monahTeodosie cel Mare (împărat)|Teodosie]] din permisiunea de a construi o [[Schetiabiserică]], known as the “Tall brothers”pe locul vechiului templu păgân al lui Dionysos. He included as members of ecclesiastical offices Teofil a number of the clergy of Alexandriaprovocat atunci o confruntare cu păgânii, afișând public, în bătaie de joc, mai multe obiecte din temple. Among these was IsidoreÎn timpul acestei confruntări, whom he made an [[archpriest]] and patriarchal iconom. He supported the teachings of Origen in Teofil a number of disputes. He banished an opponent of Origendeterminat distrugerea templului lui Serapis <ref>Socrates Scholasticus, ‘‘Istoria bisericească’‘, Bishop Paulus16</ref>, and reproached St. Ieronim for showing hospitality to Paulusdeasupra căruia a construit o biserică.

In 395În primii ani ai păstoriei sale la Alexandria, howeverTeofil a păstrat bune relații cu confrații săi clerici. În 394, Theophilus abruptly changed his attitudecând a ajuns pentru prima dată la Constantinopol, a change that apparently grew out of luat parte la un [[sinod]] împreună Nectarie al Constantinopolului, [[Grigorie de Nyssa]] și [[Teodor din Mopsuestia]]. Se înțelegea bine cu [[Origen]] și cu prietenii săi monahi, cei patru [[monah]]I din [[Schetia]] cunoscuți sub numele de „Frații cei înalți”. A așezat în diferite ranguri bisericești mai mulți clerici din Alexandria. Între aceștia se găsea preotul Isidor, pe care l-a quarrel and falling out with archpriest Isidore who was ridicat în rang și l-a friend of the Scetius monksnumit [[iconom]] patriarhal. At the request of BpA susținut învățăturile lui Origen în cursul mai multor dispute. John of JerusalemL-a exilat pe unul din adversarii lui Origen, Theophilus sent his friend Isidore to Palestine to mediate episcopul Pavel și i-a dispute between Bp. John and Jerome. The mediation did not go well from which Theophilus developed an irritation toward Jerome. In the end Theophilus urged Jerome to respect the authority of Bpreproșat Sf. John, Ieronim faptul că i-a request he again made in 399acordat găzduire acestuia.

By 399În 395 însă Teofil și-a schimbat dintr-o dată atitudinea, Theophilus’ attitude toward Isidore seemed to have changedschimbare provocată, apparently over the handling of money. <ref>St. Isidore Pelus.se pare, Ep. ide o ceartă a sa cu preotul Isidor, 152</ref> Immediately Theophilus attacked Isidore both with slanders and violencecare era prieten al monahilor din [[Schetia]]. <ref>Pall., VI; Sozomen, VIII, 12</ref> When Isidore turned for protection from the monks of Nitria, Theophilus also turned against them and also against Origen’s teachings and his followers. In 401, at a La cererea episcopului [[synodIoan al Ierusalimului]] in Alexandria, Theophilus had Origenism condemnedTeofil l-a trimis pe prietenul său Isidor în Palestina ca mediator într-o dispută între episcopul Ioan și Ieronim. Leading Medierea a group of soldiers and armed servantsfost un eșec, Theophilus then attacked the residence of the Nitria monksiar Teofil i-a păstrat ranchiună lui Ieronim. În cele din urmă, Teofil l-a îndemnat pe Ieronim să respecte autoritatea episcopului Ioan, burned their buildings and treated poorly those monks he capturedîndemn repetat în 399.

The Scetius monks escaped to PalestineSpre anul 399, from where the four Tall brothers proceeded to Constantinople to seek protection from Emperor se pare că atitudinea lui Teofil față de Isidor se schimbase, aparent datorită unor chestiuni legate de administrarea unor bani.<ref>Sf. [[ArcadieIsidor Pelusiotul]] and Abp. John Chrysostom, Ep. Responding to the pleas of the monksi, the emperor requested the Empress Eudoxia to summons Theophilus to 152</ref> Teofil l-a formal hearing before Abpatacat imediat brutal, cu ocări și chiar acte de violență pe Isidor. John on his charges against the monks<ref>Pall. Theophilus took his time journeying to Constantinople, with an assembled group of supporting VI; Sozomen, VIII, 12</ref> Când Isidor a căutat adăpost la monahii din [[episcopNitria]]i, knowing that AbpTeofil s-a întors și împotriva învățăturilor lui Origen și a sprijinitorilor acestuia. John had alienated Eudoxia by his unworldly strictness that she considered were directed toward herÎn anul 401, a reușit să obțină o condamnare a origenismului la un [[sinod]] pe care l-a convocat la Alexandria. Arriving in late June 403În fruntea unei trupe de soldați și slujitori înarmați, Teofil a atacat apoi reședința monahilor nitrioți și i-a dat foc, Theophilus and his group lodged outside the city and ignored invitations from Abp. Johniar monahii capturați au fost maltratați.

Abp. John refused the offers of Emperor Monahii schitioți au fugit în Palestina, iar de acolo cei patru „Frați înalți” au plecat mai departe la Constantinopol, vrând să se pună sub protecția împăratului [[Arcadie to chair the council, and Theophilus eagerly accepted and turned the council against John. Theophilus immediately changed the agenda for the council to ]] și a trial of John Chrysostom. The “council of the Oak”, in the suburb of arhiepiscopului [[CalcedonIoan Gură de Aur]], then deposed Abp. John. Satisfied with himself, Theophilus then marched to Constantinople at the head of Împăratul a group of armed followers to install ascultat plângerile monahilor și i-a successor to the popular archbishop. Finding the people resolute in their loyalty to Abp. Johncerut împărătesei Eudoxia să îl convoace pe Teofil la o audiere oficială înaintea arhiepiscopului Ioan, Theophilus retreated and quickly boarded pentru a boat that evening with his followers as the people were seeking him to throw him into the seaasculta învinuirile pe care le aducea monahilor. <ref> Pallad. p. 75</ref> When Theophilus informed Innocent of Rome of Abp. John’s depositionTeofil nu s-a grăbit să ajungă la Constantinopol, Innocentci a strâns mai întâi un grup de episcopi care să-i susțină cauza, in reply, censured his “nasty arrogance” in not providing the grounds for the deposition and advised that until the mock trial was followed by știind că arhiepiscopul Ioan își atrăsese dușmănia Eudoxiei prin severitatea predicilor sale publice împotriva luxului feminin și pe care aceasta le considerase îndreptate împotriva ei. Teofil a proper council, he, Innocentajuns abia în iunie 403 și și-au stabilit reședința în afara orașului, would not withdraw from communion with Johnignorând invitațiile arhiepiscopului Ioan.

During the later part of his careerIoan a refuzat invitația împăratului Arcadie de a prezida sinodul, Theophilus campaigned and wrote in opposition to “Origenism”însă Teofil a acceptat imediat însărcinarea și a întors sinodul împotriva lui Ioan. AbpTeofil a schimbat imediat agenda sinodului, transformându-l într-un proces împotriva arhiepiscopului Ioan Hrisostom. Theophilus reposed on „[[15 octombrieSinodul de la Stejar]] 412, after an episcopate of over twenty seven years. Theophilus is regarded by the ” s-a ținut într-o suburbie a [[Biserica Alexandriei(coptă)|Biserica CoptăCalcedon]] as ului, iar în final a hotărât depunerea din treaptă a lui Ioan. Mulțumit de sine, Teofil a intrat atunci în Constantinopol, în fruntea unui grup de susținători înarmați, încercând să așeze pe tronul constantinopolitan un succesor al îndrăgitului arhiepiscop. Poporul Constantinopolului era însă hotărât să-i rămână loial arhiepiscopului Ioan, astfel încât Teofil a fost nevoit să se retragă rapid și în aceeași seară să se urce pe un vas și să părăsească orașul, întrucât mulțimea amenința să-i arunce în mare atât pe el cât și pe susținătorii lui.<ref> Pallad. p. 75</ref> Când Teofil l-a informat pe papa [[sfântInochentie I al Romei|Inochentie al Romei]]despre depunerea arhiepiscopului Ioan, acesta i-a trimis un răspuns prin care îl mustra pentru „nesuferita aroganță” arătată prin faptul că nu precizase motivele depunerii, avertizându-l că, până ce procesul înscenat lui Ioan nu avea să fie rediscutat în cadrul unui sinod legitim, el, Inochentie, nu avea să iasă din comuniunea cu Ioan.

În ultima parte a carierei sale, Teofil a scris o serie de lucrări și a dus o adevărată campanie împotriva „origenismului”. Arhiepiscopul Teofil a răposat pe [[15 octombrie]] 412, după o păstorie de peste douăzeci și șapte de ani. Teofil este considerat [[sfânt]] de [[Biserica din Alexandria (coptă)|Biserica coptă]] din Alexandria. ==ReferencesNote==

după=[[Chiril al Alexandriei|Chiril]]|}}

 **en: [http://www.ccel.org/ccel/wace/biodict.txt ''Theophilus, Bishop of Alexandria'', Henry Wace, Ed., Dictionary of Early Christian Biography]**en: [[wikipedia:Theophilus_of_Alexandria]]**en: [http://www.newadvent.org/cathen/14625b.htm Catholic Encyclopedia: Theophilus]**en: [http://www.catholic.org/saints/saint.php?saint_id=826 Catholic Online: St. Theophilus of Alexandria]**en: [http://www.voskrese.info/spl/XfeofilAlex.html St. Theophilus, Patriarch of Alexandria]

==External linkLegături externe==*en: [[wikipediaWikipedia: Synod_of_the_Oak]]