Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
18.238 de modificări
Modificări
fără descrierea modificării
[[Image:Theodore_the_Studite.jpg|right|thumb|Sfântul Teodor Studitul]]
[[Sfinţi|Sfântul ]] '''Teodor Studitul''' (759-826) a fost un strălucit [[imnograf]] şi [[teolog]] ortodox şi stareţ al Mănăstirii Sfântului [[Ioan Botezătorul]] de la [[Studion]], în marginea oraşului [[Constantinopol]], capitala [[Imperiul bizantin|Imperiului bizantin]]. Cea mai împortantă contribuţie teologică a sfântului Teodor Studitul, ''Despre sfintele icoane'', a fost o apărare a [[icoane]]lor în timpul celei de-a doua perioade a [[iconoclasm]]ului (814-842). Este prăznuit la data de [[11 noiembrie]] în Biserica Ortodoxă.
==Viaţa==
Acesta a trăit pe când împărăţea [[Constantin V Copronim]] (741-775) şi era din părinţi evlavioşi, anume Fotino şi Teoctista. Alegându-şi el de mic viaţa cea bună (monahală) şi învăţând carte, a ajuns la înălţimea cunoştinţei. Deci, [[călugăr]]indu-se şi plinind tot felul de fapte bune, s-a învrednicit harului preoţesc de la Sfântul Tarasie, patriarhul Constantinopolului[[patriarh]]ul [[Constantinopol]]ului. Şi fiind atunci [[egumen]] la Mănăstirea Studion Preacuviosul Platon şi lăsând acela egumenia, a primit egumenia fericitul acesta, care a povăţuit bine şi cu plăcere dumnezeiasca turmă cea încredinţată lui, păstorind-o la păşunea mântuirii.
Dar fiindcă a mustrat cu îndrăzneală împreună cu Sfântul Tarasie pe împăratul [[Constantin VI]] (780-797), feciorul Irinei, că şi-a lepădat pe legiuita sa femeie şi a luat pe alta, Sfântul Tarasie a fost scos din scaunul său, iar pe marele Teodor bătându-l, l-au izgonit la Tesalonic. Apoi, Constantin fiind orbit, a fost lipsit şi de împărăţie, Irina a devenit împărăteasă (797-802). Atunci a fost chemat Teodor din surghiun.
*''Cuvântări duhovniceşti''
*''Scrisori''
*''Iisus Hristos - [[prototip ]] al icoanei Sale. Tratatele contra iconomahilor[[iconomah]]ilor'', Editura [[Deisis]], Alba Iulia, 1994
*''Cuvintele Sfîntului Teodor Studitul'', Episcopia Ortodoxă Română Alba Iulia, Alba Iulia, 1994 (reeditare a ediţiei: Bucureşti, 1940)
