Modificări

'''Stihira''' <ref>'''stihíră''' s. f., g.-d. art. stihírii; pl. stihíri (plcf. ''stihiriDicţionar ortografic al limbii române'', Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002)</ref> (gr. στιχηρον / stihiron ; sl. стихира / stihirŭ, -ra) este un fel de imn tropar folosit în timpul [[Slujbele zilei|slujbelor zilei]], care pot fi reunite într-o carte numită ''Stihirar'' (care cuprinde stihirile pentru slujbele de dimineața și de seara pentru tot parcursul anului)<ref>''Stihirarul'' nu există ca şi carte liturgică aparte în tradiţia bisericească românească. În parohii, stihirile Învierii sunt luate din [[Octoihul mic]] sau [[Catavasier]], cele ale Sfinţilor şi sărbătorilor fixe din Minei, cele ale zilei din Octoihul mare, iar cele specifice Postului Mare din [[Triod]].</ref>, sau mai pot fi găsite în ''[[Minei]]'' sau , în ''[[Octoih]]'' în ''[[Catavasier]]''. Stihira nu trebuie confundată cu [[stihar]]ul (unul dintre [[veşminte|veşmintele liturgice]]). În limba greacă, înseamnă στιχηρον ar putea înseamna "imnuri care este în versuri" legătură cu un vers (''stichos''στιχ).

În mod tradițional, stihirile sunt cântate în forma stihirarică a muzicii modale canonice în Biserica Ortodoxă. Odată cu apariția apariţia muzicii armonice, polifonice, ne-modale într-unele din bisericile ortodoxe, unele din formele tradiționale s-au pierdut. În [[cântarea bizantină]], modurile stihirarice sunt de viteză "medie" (mai lentă decât modul [[irmologic]], dar mai rapid decât cel [[papadic]]), cântarea fiecărei silabe acoperind adesea două sau trei note. Modul stihiraric este folosit cel mai adesea pentru cântarea stihirilor, dar nu în mod exclusiv.

În anumite tradițiitradiţii muzicale, modul stihiraric este folosit doar pentru slujbele de [[Duminică|Duminica]] sau pentru zilele de [[praznic]], în timp ce stihirile de la slujbele zilnice sunt cântate în modul irmologic.

*pentru la [[Fericiri ]]le care se cântă la [[Sfânta Liturghie]]*pentru anumiți anumiţi [[sfânt|Sfințisfinţi]] sau sărbători (''stihira aposticha''acestea se găsesc în [[minei]]) *pentru [[Învierea Domnului]]

*Laudele de la sfârșitul sfârşitul [[Utrenie]]i, slujba de dimineațădimineaţă.

Stihirile se cântă de regulă alternativ cu versete din [[Psaltirea|Psalmi]] sau din alte părți părţi ale [[Sfânta Scriptură|Scripturii]]. În cărțile [[cărţile liturgice]], se specifică pentru ele cântarea pe un anumit [[glas]].

Găsim adesea melodii pe tema stihirilor în înregistrările cu muzică liturgică ortodoxă, unele alcătuite de compozitori cunoscuțicunoscuţi.

== Stihirile de la "Doamne strigat-am"==La vecernie, grupul de stihiri (10, 8, 6 sau 4 - în funcţie de sărbătoare) care se cântă după imnul "[[stihoavnăDoamne, strigat-am]]==" (Ps. 140) se numesc "Stihirile de la Doamne strigat-am" (sl. Стихира на «Господи, воззвах» ; gr. "στιχηρα εις το Κυριε, εκεκετραξα").

La Vecernia de Duminica (i.e. sâmbătă seara), stihirile de la "Doamne, strigat-am" iau forma unui acrostih alfabetic în versiunea greacă originară. Prima stihiră nu este parte a acrostihului. ==Stihirile de la stihoavnă=='''Stihirile de la [[stihoavnă ]]''' (sl. stikhíry na stikhóvne ; gr. Άπόστιχα'; slavonă<ref>Numele grec face ca în unele limbi moderne ele să se numească: stikhíry na stikhóvne"Aposticha" (engleză) sau '''Stihirile de la ; "Doamne, strigat-amApostiches"''' (franceză).</ref>) sunt un set de imnuri (stihiri) şi versuri cântate spre sfârşitul [[Vecernie]]i şi [[Utrenie]]i. " Particularitatea acestor stihiri este că încep cu un imn, iar nu cu versetul din Psalmi, cum se întâmplă în cazul celorlalte stihiri. Duminica se cântă cu o stihiră mai mult decât în zilele săptămânii. La Vecernia de Duminica (i.e. sâmbătă seara), stihirile de la "Doamne, strigat-am" iau forma unui acrostih alfabetic în versiunea greacă originară. Prima stihiră nu este parte a acrostihului.

==Legături externeArticole înrudite==*[[Tropar]]*[[Stihoavnă]]*[[Imn]]